Chimioimunoterapia combinată cu terapia ţintită cu ibrutinib a demonstrat o supravieţuire îmbunătăţită fără progresie la pacienţii nou diagnosticaţi cu limfom cu celule de manta, cu vârsta de peste 65 de ani. Rezultatele au fost prezentate de cercetătorii de la centrul de cancer al universităţii din Texas, la reuniunea anuală a Societăţii Americane de Oncologie Clinică (ASCO) care are loc în perioada 3- 7 iunie în SUA.
Studiul clinic randomizat de fază III (SHINE), a fost efectuat în 183 de clinici din 28 de ţări, începând cu 2013. Studiul dublu-orb a evaluat tratamentul cu bendamustine-rituximab, cu întreţinere cu anticorpul monoclonal chimeric uman, rituximab, plus ibrutinib, un inhibitor de tirozin kinază Bruton (TKB), sau placebo. Ca obiectiv primar al studiului, specialiştii au evaluat supravieţuirea fără progresie (SFP).
Media de supravieţuire fără progresie a fost de 80,6 luni, cu combinaţia ibrutinib, faţă de 52,9 luni în grupul de control. Rata completă de răspuns a fost de 65,5% în grupul ibrutinib şi 57,6% la placebo. Media de supravieţuire globală nu a fost atinsă în niciunul dintre grupurile de tratament în momentul întreruperii studiului.
Limfomul cu celule de manta (LCM), este un tip relativ rar de limfom, reprezentând aproximativ 7% dintre toate limfoamele non-Hodgkin. Acest tip de limfom apare în limfocitele B, afectând zona mantalei, un inel de limfocite care înconjoară folicululii ganglionari limfatici.
„Majoritatea pacienţilor cu limfom cu celule de manta care sunt diagnosticaţi după vârsta de 65 de ani nu pot primi chimioterapie intensivă sau transplant de celule stem din cauza toxicităţilor excesive a tratamentelor. Aceste rezultate oferă dovezi că un regim de tratament combinat bazat pe ibrutinib oferă un beneficiu semnificativ de supravieţuire fără progresie şi poate fi o nouă oportunitate de tratament pentru această populaţie de pacienţi care are în prezent puţine opţiuni“, a declarat dr. Michael Wang, profesor specialist în limfom şi mielom, principalul cercetător al studiului, care a fost publicat şi în New England Journal of Medicine.
Ibrutinib a primit aprobare accelerată din partea FDA - Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA, pentru a trata pacienţii cu LCM care au primit anterior cel puţin o linie de terapie. Substanţa activă ibrutinib este un inhibitor cu moleculă mică, care acţionează asupra limfocitelor B canceroase, blocând o enzimă numită tirozin kinază Bruton (BTK), care facilitează supravieţuirea limfocitelor B şi migrarea lor către alte organe în care aceste celule se divid în mod normal. Agentul a transformat îngrijirea pacienţilor cu LCM refractar sau care a recidivat, în special atunci când este utilizat la prima recidivă, dar pacienţii dezvoltă în mod inevitabil rezistenţă, în general în decurs de un an până la doi ani.
Studiul SHINE a randomizat 523 de pacienţi în două grupuri de tratament. Vârsta medie a fost de 71 de ani iar pacienţii nu au mai primit alte terapii. 65,6% dintre pacienţi au avut factori de risc cu prognostic scăzut sau mediu pe indicele internaţional de prognostic al limfomului cu celule de manta (MIPI), iar 8,6% au avut histologie blastoidă sau pleiomorfă. Majoritatea participanţilor la studiu au fost albi (77%).
Tratamentul cu ibrutinib a fost administrat în timpul terapiei de inducţie (primul regim de tratament), şi în timpul tratamentului de întreţinere de doi ani cu rituximab, continuând pe termen nelimitat până la progresia bolii sau intoleranţă. 52 de pacienţi (19,9%) şi 106 (40,5%) au primit ulterior terapie pentru limfom în grupurile ibrutinib şi placebo, în timp ce 41 din 106 (38,7%) din grupul placebo au primit un inhibitor BTK, ca tratament de linia a doua.
Evenimentele adverse de gradul 3 sau 4 legate de tratament au avut loc la 81,5% dintre pacienţii din grupul ibrutinib, şi la 77,3% în grupul placebo. Fibrilaţia atrială a fost raportată la 13,9% dintre pacienţii din braţul ibrutinib şi la 6,5% dintre pacienţii care au primit placebo. Profilul de siguranţă a fost în concordanţă cu profilurile individuale cunoscute ale medicamentului, iar pacienţii şi-au evaluat în mod similar calitatea vieţii legată de sănătate, în ambele braţe de tratament.
„Acest studiu arată că tratamentul combinat cu ibrutinib a îmbunătăţit semnificativ supravieţuirea fără progresie cu o toxicitate gestionabilă. Sunt încredinţat că trecerea ibrutinib la prima linie de tratament va îmbunătăţi rezultatele la aceşti pacienţi şi ar trebui să schimbe standardul de îngrijire pentru pacienţii vârstnici cu limfom cu celule de manta“, a spus dr. Wang.
Pacienţii din acest studiu vor continua să fie urmăriţi pentru a se evalua rata de supravieţuire generală între grupele de tratament. Cercetările viitoare vor putea investiga combinaţiile de ibrutinib fără chimioterapie sau limitate în timp.
