Cele mai importante afecţiuni identificate pe termen lung la persoanele care s-au îmbolnăvit de SARS în perioada epidemiei din 2002-2003 sunt necroza de cap femural şi fibroza pulmonară, arată primul studiu care a analizat consecinţele pe termen lung (15 ani) ale infectării cu coronavirusul care a provocat SARS.
SARS (sindromul respirator acut sever) a infectat 8.098 de persoane şi a provocat 774 de decese în timpul pandemiei care s-a extins începând din Asia şi a afectat 37 de state în 2002 şi 2003.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), coronavirusul SARS-CoV, care a provocat epidemia SARS, a fost identificat în 2003, fiind transmis – ca şi SARS-CoV-2, care provoacă boala Covid-19 – de la lilieci la oameni printr-o gazdă intermediară.
Studiul, realizat de o echipă de cercetători chinezi de la Spitalul Poporului al Universităţii din Beijing şi prezentat recent în publicaţia ştiinţifică Nature, a urmărit 78 de pacienţi cu SARS – toţi membri ai persoanlului medical - internaţi la acel spital şi vindecaţi. Perioada de urmaărire a fost august 2003-martie 2018.
Potrivit cercetătorilor, 80 de membri ai personalului medical de la Spitalul Poporului s-au îmbolnăvit de SARS în 2003, din care doi au murit, iar 78 s-au vindecat – şi au fost incluşi în studiu.
“Sechelele cele mai severe după reabilitarea de la SARS sunt necroza de cap femural şi fibroza pulmonară. Am evaluat vindecarea afecţiunilor plămânilor şi necrozei de cap femural într-un studiu observaţional cu o cohortă de pacienţi cu SARS folosind scanare cu computer tomograf a plămânilor, examene RMN, teste ale funcţiilor pulmonare şi chestionare” , arată cercetătorii.
Dintre cei 78 de pacienţi incluşi iniţial în studiu, 71 au terminat perioada de studiu de 15 ani.
Cea mai importantă consecinţă pe termen lung identificată de cercetători au fost necroza de cap femural, care a scăzut în timp, dar lent: (38,83 ± 21,01)% în 2003, (30,38 ± 20,23)% în 2005 şi (25,52 ± 15,51)% în 2018.
Potrivit cercetătorilor, necroza de cap femural a fost provocată în special de dozele mari folosite în terapia de impuls cu steroizi, folosită frecvent la pacienţii cu SARS la acel moment.
Totuşi, necroza de cap femural nu a fost progresivă la pacienţi şi chiar a fost reversibilă parţial.
În cazul leziunilor pulmonare vizibile pe imaginile CT, acestea au fost mai puţin frecvente la pacienţii cu SARS şi a înregistrat, de asemenea, un declin treptat în perioada studiului: (9,40 ± 7,83)% în 2003 şi (4,60 ± 6,37)% în 2018.
În schimb, boala pulmonară interstiţială şi declinul funcţional al plămânilor din cauza SARS s-au vindecat la cei mai mulţi pacienţi, în general în primii doi ani după externare.
