Odihna şi statul în pat ar putea să nu fie cele mai bune recomandări pentru persoanele care suferă de cancer. Noi cercetări arată că anumite proteine create de organism în timpul exerciţiilor fizice pot opri creşterea tumorilor şi pot ajuta activ la combaterea celulelor canceroase.
Cercetările vin din Australia, de la Universitatea Edith Cowan (ECU), şi indică faptul că exerciţiile fizice pot fi o armă cheie în lupta pacienţilor cu cancer împotriva bolii.
Contracţiile musculaturii scheletice în timpul exerciţiilor fizice fac ca muşchii să elibereze în sânge substanţe mesagere specifice, asemănătoare hormonilor, numite miokine, cu rol important în semnalizarea celulară şi în răspunsul imunitar. Cercetatorii de la ECU au descoperit că acestea proteine pot să suprime creşterea tumorilor şi chiar să contribuie activ la combaterea celulelor canceroase.
Un studiu clinic a monitorizat pacienţii obezi cu cancer de prostată care au urmat regulat timp de 12 săptămâni, antrenamente fizice şi de la care s-au recoltat probe de sânge înainte şi după programul de exerciţii fizice.
Cercetătorii au aplicat apoi probele direct pe celulele vii de cancer de prostată.
Profesorul Robert Newton, care a supervizat studiul, spune că rezultatele au explicat motivele pentru care cancerul progresează mai lent la pacienţii care fac exerciţii fizice.
„Nivelul de miokine anti-cancer a crescut pe parcursul celor trei luni la aceşti pacienţi. Când am pus probele de sânge, colectate înainte şi după exerciţiile fizice, peste celulele vii de cancer de prostată am văzut că acestea au fost suprimate la un nivel semnificativ în sângele post-antrenament. Este un rezultat important care arată că exerciţile de durată creează un mediu de supresie a cancerului în organism“, spune prof. Newton.
Coordonatorul cercetării, doctorandul Jin-so Kim a explicat că deşi miokinele ar putea semnaliza celulelor canceroase să crească mai lent sau să stopeze complet dezvoltarea acestora, nu au reuşit să distrugă aceste celule de unele singure. Miokinele ar putea face însă echipă cu alte celule din sânge pentru a lupta în mod activ împotriva cancerului.
„Miokinele în sine nu semnalizează celulele să moară, dar ele semnalizează celulelor T, celulele noastre imune, să atace şi să distrugă celulele canceroase", explică cercetătorul.
Profesorul Newton mai afirmă că exerciţiile fizice vin în completarea altor tratamente pentru cancerul de prostată, cum ar fi terapia cu deprivare de androgeni (ADT), care este foarte eficientă şi prescrisă frecvent, dar care poate cauza reducerea semnificativă a masei musculare şi creşterea masei de ţesut adipos. Acest lucru poate duce la obezitate sarcopenică (obezitate cu procent scăzut de masă musculară), o stare de sănătate mai precară şi risc de cancer.
Toţi participanţii la studiu făceau terapie ADT şi prezentau obezitate, iar antrenamentele fizice au vizat pierderea grăsimii concomitent cu menţinerea masei musculare.
Studiul s-a concentrat pe cancerul de prostată întrucât acesta este cel mai frecvent cancer în rândul bărbaţilor şi înregistrează un număr mare de decese. Specialiştii spun însă că rezultatele ar putea avea un impact mai larg.
„Credem că acest mecanism se aplică tuturor tipurilor de cancer", spune prof. Newton.
În prezent, ECU efectuează şi alte studii suplimentare, inclusiv un studiu în care pacienţii cu cancer de prostată în stadiu avansat sunt supuşi unui program de exerciţii fizice de şase luni. Deşi încă aşteaptă rezultatele finale, specialiştii spun că datele preliminare sunt promiţătoare.
„Aceşti bărbaţi poară marea povară a bolii, au efecte secundare asociate tratamentului de lungă durată şi se simt foarte rău, dar chiar şi aşa produc medicamente anti-cancer din interior. Este un fapt important, deoarece poate indica de ce bărbaţii chiar şi cu cancer într-un stadiu avansat, dacă sunt activi fizic, nu cedează atât de repede", spune prof. Newton.
Studiul „Expresia miokinelor şi efectul plasmatic supresiv asupra tumorii după 12 săptămâni de exerciţii fizice la pacienţii cu cancer de prostată aflaţi în tratament ADT'“ a fost publicat la sfârşitul lunii septembrie în Medicine and Science in Sports and Exercise.
