Probabilitatea contaminării cu noul coronavirus de pe suprafeţele din spitale este redusă, este concluzia unui studiu care a analizat tampoane colectate de pe suprafeţele spitalelor. Cercetarea realizată de oamenii de ştiinţă ai Universităţii californiene UC Davis a demonstrat că secvenţele de virus SARS-CoV-2 ar putea fi identificate din tampoane de mediu colectate de pe suprafeţele din spital.
„Pentru prima dată, după cunoştinţele noastre, am reuşit să determinăm secvenţa genomului viral din probele de tampon de suprafaţă obţinute într-un mediu spitalicesc. Am găsit SARS-CoV-2 în probe care au fost testate negativ prin RT-PCR, sugerând că tehnologia de secvenţiere este superioară pentru detectarea virusului în probele de mediu”, a declarat David Coil, cercetător la UC Davis Genome Center şi primul autor al studiului.
În aprilie 2020, un focar de COVID-19 în rândul personalului spitalului Centrul Medical UC Davis a determinat declanşarea unei anchete în care o echipă interdisciplinară de cercetători a investigat dacă a existat contaminarea cu virus de pe suprafeţele din spital. În acel moment, rolul suprafeţelor în răspândirea bolii a fost foarte dezbătut. Au colectat mai multe eşantioane în timpul primului val de COVID-19 (aprilie 2020) şi al doilea (august 2020) de pe suprafeţe şi din filtre HVAC din spital.
Cercetătorii au analizat tampoanele de suprafeţe pentru SARS-CoV-2 ARN şi au evaluat adecvarea ARN-ului pentru secvenţiere. În ciuda unei creşteri semnificative a numărului de pacienţi spitalizaţi cu COVID-19 în timpul celui de-al doilea val, echipa a constatat că doar 2% dintre tampoane au fost pozitive în august, comparativ cu 11% din probele recoltate în aprilie.
„Reducerea contaminării cu virusul s-a datorat probabil îmbunătăţirii protocoalelor de curăţare din terapie intensivă”, a declarat prof.dr. Angela Haczku, imunolog şi autor principal al studiului.
Studiul a demonstrat că prin secvenţierea genomului, SARS-CoV-2 ar putea fi detectat chiar şi din probe care altfel erau negative (nedetectabil) prin teste PCR utilizate în mod obişnuit. Rezultatele au confirmat, de asemenea, că ARN-ul SARS-CoV-2 preluat de pe o suprafaţă, deşi conţinea o secvenţă genomică aproape intactă, nu era infecţios. Această constatare susţine ipoteza că suprafeţele contaminate nu pot fi o modalitate majoră de răspândire a bolii COVID-19.
Potrivit lui Coil, secvenţierea genomului efectuată pe probele de tampon de pe suprafeţele din spitale este foarte importantă. Prin obţinerea unor secvenţe genomice virale precise, cercetătorii ar putea urmări sursa şi ar putea afla cum se mişcă o infecţie.
„Datele noastre au indicat că secvenţele determinate pentru ARN-ul viral de pe suprafeţe au fost identice cu cele derivate de la pacienţii spitalizaţi în Terapie Intensivă la momentul recoltării probelor. Capacitatea de a identifica secvenţele genomului viral din probele de mediu poate avea o semnificaţie ridicată pentru sănătatea publică în supravegherea focarului şi monitorizarea răspândirii noilor variante virale", a spus Haczku.
