Utilizarea reţelelor de socializare poate provoca depresie, indiferent de personalitatea individului.
Cercetătorii din domeniul educaţiei şi al politicilor publice au descoperit recent că adulţii tineri care folosesc mai multe reţele de socializare au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta depresie în decurs de şase luni, indiferent de tipul de personalitate.
Studiul „Asociaţii între utilizarea reţelelor sociale, structura personalităţii şi dezvoltarea depresiei”, publicat în Journal of Affective Disorders Reports, a fost realizat în urma unei colaborări între experţi în Programul de politici publice de la mai multe universităţi americane.
Cercetările anterioare au legat dezvoltarea depresiei de numeroşi factori, au remarcat autorii. Cu toate acestea, literatura de specialitate duce lipsă de studii care se concentrează asupra modului în care diferitele caracteristici de personalitate pot interacţiona cu utilizarea reţelelor sociale şi depresia.
Conform autorilor, noul studiu a abordat probleme importante de cercetare, găsind asocieri puternice şi liniare ale depresiei în toate trăsăturile de personalitate. Participanţii au răspuns la întrebări despre utilizarea reţelelor sociale, legate de cât de mult timp petrec pe aplicaţiile online populare, şi au completat un test de personalitate.
Eşantionul de lucru alcătuit din peste 1.000 de adulţi din Statele Unite cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani provine din date colectate în 2018.
Una dintre concluziile studiului a fost aceea că, deşi persoanele care petrec mult timp pe reţelele de socializare prezintă în general rate mai mari de depresie, unele tipuri de personalitate au un risc uşor mai scăzut decât altele.
Persoanele care tind să fie mai agreabile au avut un risc mai mic de a dezvolta depresie în decurs de şase luni. Pe de altă parte, utilizatorii reţelelor sociale care tind să fie mai nevrotici au avut un risc mai mare de depresie.
Astfel, persoanele cu grad ridicat de agreabilitate au avut cu 49% mai puţine şanse de a deveni depresive decât persoanele cu grad scăzut de agreabilitate. În plus, cei cu un grad ridicat de nevroticism au avut de două ori mai multe şanse de a dezvolta depresie decât cei cu nevroticism scăzut atunci când au petrecut mai mult de 300 de minute pe zi, pe reţelele sociale.
O concluzie importantă a fost aceea că, pentru fiecare trăsătură de personalitate, utilizarea reţelelor sociale a fost puternic asociată cu dezvoltarea depresiei.
Depresia a fost măsurată folosind Chestionarul de sănătate a pacientului. Reţelele sociale au fost măsurate în funcţie de cât timp zilnic au petrecut participanţii la studiu pe platformele populare, iar personalitatea a fost măsurată folosind Big Five Inventory, care a evaluat: deschiderea spre experienţe noi, conştiinciozitatea, extraversia, agreabilitatea şi neuroticismul.
De ce reţelele sociale duc la probleme de sănătate mintală?
Autorii sugerează că unul dintre motivele din spatele asocierii depresiei cu utilizarea ridicată a reţelelor sociale ar fi acela că este mai probabil ca indivizii să se compare cu alţii care par să trăiască cea mai bună viaţă. Comparaţia generează resentimente şi stimă de sine scăzută, iar reţelele sociale pot spori aceste sentimente, mai ales dacă indivizii explorează adesea un conţinut negativ.
O altă explicaţie, şi posibil una dintre cele mai mari ironii, este că reţelele de socializare au conectat mai mulţi oameni decât oricând. Cu toate acestea, poate izola oamenii şi îi poate face să se simtă singuri, deoarece timpul petrecut cu derularea imaginilor şi a videoclipurilor elimină interacţiunile sociale din viaţa reală. Conectarea cu ceilalţi poate creşte, de asemenea, riscul de comunicare greşită sau percepţie greşită care ar putea duce la potenţiale dificultăţi de relaţionare şi riscul altor probleme de sănătate mintală.
Concluzia autorilor, prin compararea cu ceilalţi indivizii sporesc sentimentele negative despre sine şi despre ceilalţi, ceea ce ar putea explica modul în care riscul de depresie creşte odată cu utilizarea sporită a reţelelor sociale.
De asemenea, angajarea într-un conţinut negativ poate spori aceste sentimente. Şi, în sfârşit, implicarea în mai multe reţele sociale reduce oportunităţile de interacţiune personală şi activităţi în afara casei.
Depresia a fost remarcată drept principala cauză de dizabilitate şi mortalitate la nivel mondial. Acest lucru face ca aceste constatări să fie şi mai pronunţate pentru crearea unor intervenţii de sănătate şi eforturi de prevenire, scriu autorii.
Ei mai precizează că descoperirile din acest studiu sunt importante, într-o perioadă de expansiune şi integrare a tehnologiei. Conectarea online cu ceilalţi poate creşte riscul de comunicare sau percepţie greşită care duce la dificultăţi de relaţionare şi un risc potenţial de a dezvolta probleme de sănătate mintală, mai menţionează studiul.
„Oamenii au nevoi emoţionale înnăscute pentru conexiune socială şi înţelegere”, scriu autorii
„De exemplu, experienţele din reţelele sociale pot fi îmbunătăţite atunci când indivizii devin mai conştienţi de emoţiile proprii şi de conexiunea cu ceilalţi în diverse circumstanţe de viaţă. Această conştientizare ajută la îmbunătăţirea calităţii relaţiilor prin consens şi înţelegere comună, printr-o comunicare mai eficientă şi preocuparea pentru ceilalţi şi pentru sine. În ciuda diferenţelor, avem capacitatea de a crea o cultură a empatiei şi a bunătăţii”, concluzionează autorii.
