De la antiantibiotice, la terapia de extincţie: gândirea evoluţionistă poate în continuare transforma medicina.
Un articol publicat recent în Frontiers in Science arată modul în care aplicarea unei perspective evoluţioniste în medicină poate inspira noi metode de prevenire şi tratare a bolilor.
Prin medicina evoluţionistă autorii înţeleg aplicarea de cunoştinţe din evoluţie şi ecologie în biomedicină.
Cuvântul „evoluţie" poate duce cu gândul la oase prăfuite de dinozaur, dar are un impact asupra sănătăţii noastre în fiecare zi, spun autorii articolului.
De exemplu, chiar dacă antibioticele au fost inventate în urmă cu doar un secol, evoluţia rezistenţei la antibiotice este deja o preocupare majoră.
Creşterea problemelor de sănătate moderne, cum ar fi obezitatea, poate fi, de asemenea, pusă pe seama principiilor evoluţioniste.
Articolul demonstrează cum aplicarea unei perspective evoluţioniste în medicină poate inspira noi modalităţi de prevenire şi tratare a bolilor.
„Medicina evoluţionistă promite să transforme înţelegerea noastră cu privire la motivele pentru care ne îmbolnăvim şi să ne consolideze capacitatea de a proteja sănătatea umană", a spune dr. Barbara Natterson-Horowitz, cardiolog şi biolog evoluţionist din cadrul universităţilor Harvard şi California.
„Ne-am reunit cu experţi din mai multe domenii pentru a crea o agendă de cercetare globală pentru extinderea domeniului", spune medicul.
„Scopul nostru este de a impulsiona noi inovaţii biomedicale şi măsuri eficiente de sănătate publică, pentru orice, de la boli infecţioase şi pandemii la cancer, diabet şi boli cardiovasculare", a declarat la rândul său profesorul Daniel Blumstein, de la universitatea California, din Los Angeles.
Depăşirea rezistenţei la chimioterapie şi la antibiotice
Rezistenţa la medicamente este o ameninţare globală la adresa sănătăţii şi există o nevoie urgentă pentru găsirea unor soluţii.
Întrucât bacteriile şi celulele canceroase se adaptează în mod natural pentru a supravieţui medicamentelor, apar constant noi variante rezistente la medicamente. În prezent, această problemă este abordată prin producerea continuă de noi antibiotice şi chimioterapii împotriva cancerului - o soluţie temporară şi costisitoare.
Strategiile inspirate de evoluţie ar putea întrerupe acest ciclu. De exemplu, medicamentele „anti-evoluţie" ar putea împiedica bacteriile să îşi împărtăşească între ele genele de rezistenţă.
„Anti-antibioticele" reprezintă o altă strategie inovatoare care ar putea evita multe infecţii rezistente la antibiotice dobândite în spitale.
Aceste infecţii apar deseori atunci când antibioticele administrate în sânge ajung la bacteriile inofensive din intestin, ceea ce face ca tulpinile rezistente la antibiotice să evolueze şi să se răspândească. Antibioticele orale care blochează aceste medicamente în intestin ar putea preveni acest lucru.
În cazul cancerului, o ramură a evoluţiei numită biologia extincţiei ar putea ajuta la combaterea rezistenţei la chimioterapie.
„Ideea ar fi aceea că o modalitate eficientă de a eradica o populaţie este de a reduce mai întâi în mod critic dimensiunea acesteia cu o catastrofă ecologică - cum ar fi lovitura de meteorit pentru dinozauri", a explicat prof. Blumstein.
„Şi apoi să omori indivizii rămaşi cu un al doilea dezastru - precum foametea care a urmat meteoritului".
Terapia prin extincţie transpune aceste principii într-o strategie clinică. Pacienţii ar urma să primească o doză mare dintr-un medicament împotriva cancerului pentru a reduce dimensiunea tumorii, aşa cum se întâmplă în protocoalele actuale. Dar, înainte ca rezistenţa la medicamente să aibă şansa de a apărea, primul tratament ar fi înlocuit cu un altul pentru a distruge celulele canceroase rămase.
Utilizarea biodiversităţii pentru a stimula inovarea biomedicală
Autorii subliniază faptul că multe strategii terapeutice noi pot fi ascunse la vedere, printre biodiversitatea lumii naturale.
„Girafele au cea mai mare tensiune arterială dintre toate animalele şi, cu toate acestea, nu suferă de afectarea organelor pe care hipertensiunea o provoacă la oameni. Iar elefanţii şi diavolii tasmanieni fac rareori cancer", explică dr. Natterson-Horowitz.
„Care este biologia care protejează aceste animale de bolile care ne ucid pe noi? Există cunoştinţe extraordinar de puternice pe care nu le-am exploatat încă", spune medicul.
Autorii fac apel la o cartografiere sistematică a vulnerabilităţii la boli şi a mecanismelor de rezistenţă în natură.
„Crearea acestei baze de date ar putea, în decurs de un deceniu, să ajute la identificarea trăsăturilor unice şi, în cele din urmă, să conducă la tratamente clinice noi", a declarat prof. Blumstein.
(Foto: Infografic: Diversitatea evolutivă poate inspira inovaţia biomedicală. Credit: Natterson-Horowitz et al.)
Îmbunătăţirea măsurilor de sănătate publică
Principiile evoluţioniste ar putea, de asemenea, să ghideze politici de sănătate publică mai eficiente.
„Corpurile şi minţile noastre au evoluat într-un mediu, dar trăiesc în altul - iar acest lucru provoacă boli", a declarat dr. Natterson-Horowitz.
Bolile cardiovasculare, fertilitatea scăzută şi alte afecţiuni 'moderne' comune, toate rezultă din această nepotrivire evolutivă, spune medicul.
Aceste afecţiuni sunt adesea tratate ca boli legate de „stilul de viaţă", cu intervenţii care plasează responsabilitatea în totalitate pe individ, cum ar fi exerciţiile fizice şi schimbările de dietă.
Cu toate acestea, această abordare de schimbare a comportamentelor de sănătate nu funcţionează întotdeauna.
Autorii susţin că politicile de sănătate publică bazate pe evoluţie s-ar concentra în schimb pe îmbunătăţirea condiţiilor ecologice.
„Nu este vorba despre tratarea diabetului atunci când o persoană îl face la 40 de ani, ci despre a face investiţia în timpul copilăriei. Politicile care promovează intervenţiile la începutul vieţii pot avea un efect extrem de pozitiv asupra sănătăţii şi bunăstării viitoare", a adăugat prof. Blumstein.
Un traseu inspirat de evoluţie pentru o sănătate mai bună
Perspectivele evoluţioniste îşi fac deja loc pe agenda publică şi politică.
Unele ţări au restricţionat utilizarea antibioticelor şi au introdus taxe pe băuturile îndulcite cu zahăr.
Cu toate acestea, autorii subliniază faptul că realizarea întregului potenţial al medicinei evoluţioniste necesită investiţii mai mari şi o colaborare interdisciplinară.
„Perspectivele evoluţioniste au un potenţial imens - şi încă nerealizat - pentru a înţelege, preveni şi trata mai bine ameninţările existente şi emergente la adresa sănătăţii umane, animale şi planetare. Articolul nostru oferă o foaie de parcurs pentru cercetarea biologică şi biomedicală de bază, precum şi pentru dezvoltarea unor biomedicamente inovatoare şi a unor măsuri de sănătate publică mai eficiente", au concluzionat autorii.
(Infografic: Strategiile de medicină evolutivă pot stopa rezistenţa la medicamente
Credit: Natterson-Horowitz et al.)
Foto Articol: Infografic: Medicina evolutivă poate transforma biomedicina şi sănătatea publică. Credit: Natterson-Horowitz et al.
