Terapia cu bacteriofagi, rezultate promiţătoare într-un studiu clinic

Terapia cu bacteriofagi, rezultate promiţătoare într-un studiu clinic

O echipă internaţională de cercetători a raportat rezultatele promiţătoare ale unui mic studiu clinic, în care pacienţii au fost trataţi cu bacteriofagi pentru infecţiile rezistente la antibiotice.

Infecţiile cu micobacterii netuberculoase (MNT), care dăunează sau distrug bronhiile plămânilor (reţeaua de tuburi care transportă oxigenul şi alte gaze la organe), sunt din ce în ce mai frecvente în rândul pacienţilor cu fibroză chistică sau alte boli cronice.

Tratarea infecţiilor, în special cele cauzate de mycobacterium abcesus, este dificilă din cauza creşterii rezistenţei bacteriene la antibiotice, medicamente care au reprezentat multă vreme standardul de îngrijire.

Centrele pentru Controlul Bolilor estimează că aproape 3 milioane de infecţii de tot felul, rezistente la antibiotice, apar anual în Statele Unite, provocând peste 35.000 de decese.

Bacteriofagii sunt virusuri care au evoluat pentru a viza şi distruge anumite specii sau tulpini bacteriene. Fagii sunt mai abundenţi decât toate celelalte forme de viaţă de pe Pământ combinate şi se găsesc oriunde există bacterii.

Descoperiţi la începutul secolului 20, fagii sunt de mult cercetaţi pentru potenţialul lor terapeutic, dar aceste cercetări s-au înmulţit în ultimul timp din ce în ce mai mult, odată cu creşterea şi răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice.

În 2016, oamenii de ştiinţă şi medicii de la UC San Diego School of Medicine şi UC San Diego Health au folosit o terapie experimentală intravenoasă cu care şi-au tratat şi vindecat cu succes un coleg, Tom Patterson, care a fost la un pas de moarte din cauza unei infecţii bacteriene rezistente.

A fost primul caz documentat din SUA care a folosit o terapie intravenoasă cu bacteriofagi pentru a eradica o infecţie bacteriană sistemică.

Cazurile de succes are au urmat au contribuit la crearea centrului pentru aplicaţii şi terapii inovatoare cu fagi (IPATH) la UC San Diego, primul centru de acest gen din America de Nord.

„Credem că este un subiect şi un studiu revoluţionar, care a evoluat de la raportarea primului nostru caz, Tom Patterson. Şi promite să fie foarte citat, întrucât la IPATH, noi împreună cu colaboratorii noştri, lucrăm la extinderea utilizării terapiilor cu fagi“, a declarat unul dintre autori, dr. Constance Benson, profesor de medicină şi sănătate publică globală la UC San Diego School of Medicine.

În prezent, aceste utilizări sunt limitate, în parte pentru că fiecare specie de fagi caută şi distruge o singură specie bacteriană, iar arsenalul actual al fagilor cunoscuţi, utili terapeutic, este relativ mic.

Ca urmare, testarea terapiei cu fagi se reduce în prezent la tratamente experimentale şi doar în cazul în care toate celelalte alternative viabile eşuează.

Noul studiu a implicat o cohortă de 20 de pacienţi cu infecţii micobacteriene complexe, refractare la antibiotice. Toţi pacienţii sufereau de diferite afecţiuni.

Majoritatea aveau fibroză chistică (FC), o boală moştenită, progresivă, care provoacă leziuni grave în plămâni şi în alte organe. În prezent, nu există niciun tratament care să vindece fibroza chistică. Durata medie de viaţă pentru persoanele cu FC, care ajung până la vârsta adultă, este de aproximativ 44 de ani.

Pacienţii participanţi la studiu s-au calificat în conformitate cu dispoziţia de „uz compasional (utilizare compasională)“ a FDA - Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente din SUA, care permite testarea medicamentelor sau a produselor experimentale pentru afecţiuni care pun viaţa în pericol atunci când nu sunt disponibile terapii alternative comparabile sau satisfăcătoare.

Pentru a identifica tulpini bacteriene potenţial sensibile la fagi, cercetătorii au efectuat un screening pe 200 de pacienţi cu boli pulmonare simptomatice, şi au reuşit să identifice 55 tulpini.

Fagii au fost administraţi celor 20 de participanţi la studiu, de doua ori pe zi, intravenos, prin aerosoli sau printr-un nebulizator, sau prin utilizarea ambelor metode, într-un curs mediu de şase luni. Unii pacienţi au avut tratamente mai scurte sau mai lungi, în funcţie de răspunsul clinic sau microbiologic.

Pacienţii au fost monitorizaţi pentru efecte adverse, semne de ameliorare simptomatică sau prezenţă bacteriană redusă, apariţia rezistenţei la fagi sau neutralizarea acestora de către sistemul imunitar al pacienţilor.

Rezultatele studiului

Autorii nu au raportat reacţii adverse la terapia cu fagi la niciunul dintre pacienţi, indiferent de tipul de infecţie bacteriană, tipul de fagi utilizaţi sau metoda de tratament. Unsprezece dintre cei 20 de pacienţi au prezentat o anumită măsură de îmbunătăţire a simptomelor sau o prezenţă bacteriană redusă. Cinci pacienţi au avut rezultate neconcludente şi patru nu au prezentat niciun răspuns la tratament.

La opt pacienţi, s-a observat o creştere a anticorpilor neutralizanţi, ceea ce ar putea contribui la explicarea lipsei de răspuns la tratament în cele patru cazuri. Unsprezece pacienţi au fost trataţi cu un singur bacteriofag, şi nu au fost observate semne de rezistenţă.

„Având în vedere complexitatea şi varietatea mare de afecţiuni ale acestor pacienţi nu avem cum să tragem concluzii ample, cu excepţia faptului că tratamentul cu fagi al infecţiilor micobacteriene arată promisiune şi ar trebui explorat în continuare. în special pentru tratarea pacienţilor cu puţine şanse sau fără alte opţiuni“, a menţionat dr. Benson.

Oamenii de ştiinţă au precizat că studiul a oferit mai multe informaţii despre modul în care fagii terapeutici ar putea fi utilizaţi în mod eficient. Astfel:

  • cercetătorii au subliniat necesitatea extinderii semnificative a gamei de fagi utili, dezvoltaţi fie din tulpini izolate, sau prin crearea unor versiuni sintetice în laborator.
  • un fapt încurajator a fost lipsa rezistenţei la fagi, ceea ce susţine utilizarea unui singur fag ca tratament, deşi, în cazul în care sunt disponibili mai mulţi fagi adecvaţi, autorii sugerează administrarea lor prin rotaţie, pentru a preveni neutralizarea fagilor de către sistemul imunitar al pacientului.
  • administrarea optimă a fagilor, indiferent dacă se face intravenos sau sub formă de aerosoli, depinde de natura infecţiei şi dacă sistemul imunitar al pacientului este compromis.
  • întrucât fagii par a fi bine toleraţi, fără efecte adverse, ar putea fi posibile şi chiar recomandate doze mai mari şi perioade mai lungi de tratament.

„Toate limitările pe care le-am observat şi le-am documentat nu sunt insurmontabile. Aceste studii de caz sugerează că tratamentele cu fagi pot fi instrumente valoroase pentru controlul clinic al infecţiilor cu MNT“, a menţionat Graham F. Hatfull unul dintre autorii corespondenţi care au contribuit semnificativ la studiu.

„Când vorbim de fagi, putem spune că evoluţia a produs un ucigaş eficient al bacteriilor, unul care oferă un potenţial enorm în lupta mondială împotriva rezistenţei la antibiotice. Această lucrare este doar o parte din ceea ce ar putea şi poate fi. Începe cu infecţiile cu micobacterii netuberculoase, dar numărul de specii bacteriene rezistente la antibiotice este mare şi în creştere. Studiul acesta este încă un pas, unul important, într-o luptă care probabil nu se va termina niciodată“, a precizat la rândul său dr. Robert Schooley, profesor de medicină şi expert în boli infecţioase la UC San Diego School of Medicine, unul dintre directorii IPATH, care a ajutat la conducerea echipei clinice care l-a tratat şi vindecat pe Tom Patterson în 2016, în primul caz documentat care a folosit bacteriofagi în tratarea infecţiilor bacteriene rezistente.

Concluziile noului studiu au fost publicate în numărul revistei online Clinical Infectious Diseases.

viewscnt