După SARS-CoV-2 şi virusul sinciţial respirator (RSV), numărul cazurilor de boală Lyme este de asemenea în creştere în Statele Unite şi-i îngrijorează pe specialişti. Boala Lyme, borelioza, o infecţie transmisă de căpuşe şi cauzată de bacteria Borrelia burgdorferi, afectează aproximativ 300.000 de persoane numai în Statele Unite.
Atât omul cât şi animalele pot fi infectate cu B. burgdorferi în urma muşcăturii unei căpuşe de cerb infectată, cunoscută şi sub numele de căpuşa cu picioare negre. Aproximativ 80% dintre cei care contractează boala dezvoltă o erupţie cutanată circulară (Erythema migrans) care seamănă cu o vânătaie în jurul sau în apropierea locului muşcăturii, într-o perioadă de 3 până la 30 de zile de la eveniment.
Deşi tratamentul antibiotic precoce este eficient pentru majoritatea pacienţilor, aproximativ 10-20% dintre pacienţi continuă să sufere de simptome care pot include oboseală, dureri musculare şi tulburări cognitive timp de peste şase luni după tratament.
Semnificaţia acestei boli debilitante a fost recent adusă în centrul atenţiei de un set de simptome foarte asemănătoare la pacienţii cu "COVID lung".
Un articol din numărul de luna trecută al revistei Cell prezintă o lucrare, intitulată "Un antibiotic selectiv pentru boala Lyme", care vorbeşte despre un antibiotic identificat de către o echipă de cercetători de la Universităţile Northeastern, din Boston, şi Oklahoma. Conform cercetării, acest antibiotic nu doar că ar trata eficient boala Lyme, dar ar putea ajuta şi la eradicarea acesteia din mediul său ducând la vindecarea pacienţilor afectaţi.
Tratamentul actual pentru boala Lyme este un antibiotic cu spectru larg, care poate deregla microbiomul intestinal şi poate crea o rezistenţă mai mare la antibiotice a bacteriilor neţintă, explică Helen I. Zgurskaya, de la Universitatea din Oklahoma, membră a departamentului Centrului pentru Descoperirea şi Rezistenţa Antibioticelor, adăugând că echipa sa a încercat să identifice un compus care acţionează cu un spectru mai restrâns de activitate împotriva bacteriei B. burgdorferi.
„Un test pe microorganismele din sol a relevat un compus foarte selectiv împotriva spirochetelor, inclusiv a bacteriei B. burgdorferi. În mod neaşteptat, acest compus s-a întâmplat să fie higromicina A, un antimicrobian cunoscut produs de bacteria Streptomyces hygroscopicus. Hygromicina A vizează ribozomii, dar caracterul său selectiv a fost un mister. Datele noastre au arătat că acest antibiotic este preluat eficient de bacteria B. burgdorferi, explicându-i selectivitatea. Higromicina A a eliminat infecţia cu B. burgdorferi la şoareci, inclusiv la animalele care au ingerat compusul într-o momeală, perturbând mai puţin microbiomul fecal decât alte antibiotice relevante din punct de vedere clinic. Acest antibiotic selectiv deţine promisiunea de a oferi un tratament mai bun pentru tratarea bolii Lyme şi eradicarea acesteia din mediul respectiv", explică Zgurskaya.
Higromicina a fost studiată şi abandonată în anii ’80 întrucât avea un efect redus asupra majorităţii bacteriilor, dar acum s-a dovedit a fi mortală pentru bacteriile spirochete ca Borrelia burgdorferi. Antibioticul nu a avut efecte nocive pe animale şi în prezent specialiştii se pregătesc să-l testeze pe oameni.
