Omul de ştiinţă chinez He Jiankui, care a stârnit indignare la nivel mondial în 2018 când a dezvăluit că a creat primii copii editaţi genetic, a prezentat o nouă propunere de modificare a embrionilor umani despre care susţine că ar putea ajuta la ajutorarea „populaţiei îmbătrânite".
He Jiankui, care în 2019 a fost condamnat la trei ani de închisoare în China pentru „practici medicale ilegale", a reapărut anul trecut şi a surprins comunitatea ştiinţifică mondială când a anunţat pe reţelele de socializare că deschide un laborator de cercetare în Beijing.
De atunci, actualizările privind cercetările sale postate pe contul său de Twitter s-au axat pe planurile propuse pentru dezvoltarea terapiei genetice pentru boli rare.
Recent, el a provocat din nou controverse prin postarea unei noi propuneri de cercetare despre care experţii spun că aminteşte de munca sa anterioară, pe care oamenii de ştiinţă au criticat-o în general ca fiind lipsită de etică şi periculoasă - cu potenţialul de a avea un impact asupra ADN-ului uman de-a lungul generaţiilor.
Într-un document succint, de o pagină, el a propus o cercetare care ar implica editarea genetică a embrionilor de şoareci şi apoi a ovulelor umane fertilizate, sau zigoţi, pentru a testa dacă o mutaţie „conferă protecţie împotriva bolii Alzheimer".
„Îmbătrânirea populaţiei este de o importanţă gravă atât ca problemă socio-economică, cât şi ca presiune asupra sistemului medical... În prezent, nu există niciun medicament eficient pentru boala Alzheimer", a scris el, referitor la povara demografică în creştere a Chinei din cauza proporţiei tot mai mari de vârstnici, informează CNN.
Spre deosebire de ştiinţa care l-a adus în închisoare, acest potenţial experiment implică un tip de ovul fertilizat anormal, considerat în general ca nefiind potrivit pentru a fi implantat într-o femeie.
Niciun embrion uman nu ar fi implantat în vederea unei sarcini, iar „permisul guvernamental şi aprobarea etică" sunt necesare înainte de experiment, se arată în propunere.
Nu este clar dacă Jiankui ar obţine aprobarea pentru astfel de cercetări în China, chiar dacă propunerea pe care a înaintat-o ar fi considerată meritorie - iar experţii externi spun că propunerea actuală nu este solidă din punct de vedere ştiinţific.
Autorităţile din China au luat mai multe măsuri pentru a înăspri regulile şi standardele etice care afectează editarea genelor umane în urma dezvăluirilor despre cercetările anterioare ale lui controversatului cercetător.
De asemenea, i-au interzis lui Jiankui să se angajeze în activităţi legate de serviciile de tehnologie de reproducere asistată şi i-au impus limite în ceea ce priveşte activitatea sa cu resurse genetice umane, potrivit presei de stat din China.
Dar publicarea de către omul de ştiinţă a unei noi propuneri care implică editarea genetică a embrionilor i-a îngrijorat - şi derutat - pe oamenii de ştiinţă şi pe experţii în etică medicală.
„Toată chestiunea este, ca să o spunem direct, o nebunie", a declarat Peter Dröge, profesor asociat la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore, care se concentrează pe genetica moleculară şi biochimică.
Cercetarea propusă ar putea fi considerată un pas pentru a explora dacă o astfel de metodă de editare genetică ar putea fi folosită în viitor la un embrion viabil, potrivit lui Dröge.
În afară de considerentele etice, editarea genetică a unui embrion pentru a aborda o boală complexă care afectează oamenii spre sfârşitul vieţii şi care nu are o cauză genetică unică şi clară este „foarte discutabilă", a spus el.
„Practic, el vrea să modifice genetic specia umană pentru ca aceasta să nu se îmbolnăvească de Alzheimer", a spus el.
„Sunt foarte surprins că iese din nou în faţă cu acest lucru".
Joy Zhang, director fondator al Centrului pentru Ştiinţă Globală şi Justiţie Epistemică de la Universitatea Kent din Marea Britanie, a declarat că propunerea pare a fi „mai mult o cascadorie publicitară decât o agendă de cercetare fundamentată".
„Cu toate acestea, trebuie să luăm aceste afirmaţii publice cu vigilenţă, deoarece ar putea totuşi să inducă în eroare pacienţii şi familiile acestora şi să nuanţeze reputaţia nu doar a ştiinţei din China, ci şi a efortului global de cercetare în acest domeniu", a spus ea.
Ca răspuns la întrebările CNN, omul de ştiinţă chinez a declarat că în prezent „adună feedback de la oamenii de ştiinţă şi bioeticieni" şi că nu are un calendar pentru acest nou studiu.
„Voi face o revizuire a propunerii privind boala Alzheimer mai târziu. Nu voi efectua niciun experiment până când nu voi obţine autorizaţia guvernamentală şi, de asemenea, până când nu voi obţine aprobarea unui comitet internaţional de etică cu bioeticieni din SUA şi Europa", a declarat el pentru CNN.
„Vreau să subliniez că acesta este un studiu preclinic, niciun embrion nu va fi folosit pentru sarcină în acest studiu. Cercetarea va fi deschisă şi transparentă, iar toate rezultatele experimentului şi progresele vor fi postate pe Twitter", a mai spus el.
El nu a răspuns la întrebările referitoare la faptul că a fost sau nu limitat să desfăşoare anumite lucrări în China.
CNN a contactat, de asemenea, Ministerul Chinez al Ştiinţei şi Tehnologiei şi Comisia Naţională de Sănătate pentru comentarii.
Controverse şi reacţii
În 2018, Jiankui, fost cercetător la Universitatea Sudică de Ştiinţă şi Tehnologie din Shenzhen, a afirmat că a folosit un instrument de editare genetică numit CRISPR pentru a modifica embrionii umani ai unor fete gemene în speranţa de a le proteja de HIV.
Un al treilea copil modificat genetic s-a născut, de asemenea, în urma experimentelor sale, a declarat ulterior un tribunal din Shenzhen.
Cercetarea a stârnit un puternic scandal cu privire la etica utilizării unei tehnologii noi şi potenţial periculoase pe oameni şi la riscul ca mutaţiile neintenţionate să fie transmise nu numai copiilor, ci şi potenţialilor urmaşi.
De asemenea, a stârnit îngrijorări cu privire la deschiderea experimentelor către un viitor cu potenţial de schimbare a speciei cu „copii de design".
În interviuri recente acordate presei, cercetătorul chinez a indicat că a acţionat „prea repede" în efectuarea cercetării şi a oferit puţine detalii despre copii, în afară de a indica faptul că aceştia duceau o viaţă „normală".
Manipularea genetică a embrionilor umani - atât a celor viabili, cât şi a celor neviabili - este, de obicei, strict controlată la nivel mondial, iar unele ţări interzic toate aceste cercetări, spun experţii.
Dar există o dezbatere globală solidă în legătură cu autorizarea editării genomului embrionilor umani pentru tratarea unor afecţiuni genetice grave sau pentru extinderea cercetării.
Ce urmează în domeniul editării genelor umane
Oamenii de ştiinţă spun că editarea genomului, inclusiv la adulţi, este promiţătoare pentru tratarea într-o zi a unor boli care în prezent sunt dificil de tratat sau de vindecat, cum ar fi fibroza chistică sau anemia cu celule seceră (siclemia).
Legislaţia chineză nu permite ca embrionii umani editaţi genetic folosiţi în cercetare să fie implantaţi în oameni sau să fie dezvoltaţi timp de mai mult de 14 zile.
De asemenea, orice editare genetică în scopuri reproductive a fost interzisă de mult timp.
Începând cu 2019, o serie mai amplă de reglementări în domeniul bioştiinţelor din China a adăugat mai multe controale juridice şi standarde etice la astfel de cercetări, inclusiv o actualizare majoră a orientărilor naţionale în materie de bioetică la începutul acestui an.
De asemenea, au existat reacţii puternice împotriva cercetătorului în cadrul comunităţii ştiinţifice din China.
În martie, peste 200 de cercetători chinezi au publicat o declaraţie ca răspuns la activităţile publice ale acestuia, inclusiv la ceea ce ei au numit o „campanie înşelătoare de marketing" a lui Jiankui cu privire la presupusele sale planuri de cercetare privind bolile rare.
Aceştia au condamnat „atitudinea lui He şi refuzul de a reflecta asupra acţiunilor sale criminale de încălcare a eticii şi a reglementărilor privind editarea genelor" şi au cerut autorităţilor de reglementare să lanseze o nouă investigaţie privind „presupusa încălcare din nou a integrităţii ştiinţifice, a normelor etice, a legilor şi a reglementărilor".
„Limitele etice nu trebuie depăşite", au scris ei.
În ceea ce priveşte viitorul cercetărilor lui He Jiankui, bioeticianul canadian Françoise Baylis de la Universitatea Dalhousie a declarat că ar trebui luate în considerare numeroase întrebări, şi anume dacă acesta are expertiza ştiinţifică necesară pentru a testa ipoteza, sau dacă se poate avea încredere în el că va respecta regulile de cercetare care implică oameni.
„Este posibil ca oamenii să înveţe din greşelile lor şi să îşi schimbe comportamentul... dar mulţi sunt îngrijoraţi, totuşi, că He Jiankui ar putea să nu fi învăţat din greşelile sale din trecut", a concluzionat Baylis.
