Oameni de ştiinţă din Statele Unite au reuşit să oprească replicarea virusului hepatitei A, înainte ca acesta să infecteze ficatul. Descoperirile cercetătorilor americani sunt primele care demonstrează şi un tratament medicamentos eficient împotriva virusului hepatitei A într-un model animal de boală.
Ciclul de replicare virală este crucial pentru ca un virus să se răspândească şi să cauzeze boli în organism. Oamenii de ştiinţă de la Centrul Medical al Universităţii din Carolina de Nord au descoperit că replicarea virusului hepatitei A (HAV) necesită interacţiuni specifice între proteina umană ZCCHC14 şi un grup de enzime numite TENT4 poli (A) polimeraze.
Cercetătorii au mai descoperit că un compus oral, numit RG7834, a oprit replicarea virală într-un punct cheie, ceea ce face imposibil ca virusul să mai poată infecta celulele hepatice.
Aceste descoperiri sunt primele care demonstrează un tratament medicamentos eficient împotriva virusului hepatitei A într-un model animal de boală.
„Cercetările noastre demonstrează că vizarea acestui complex proteic cu un tratament cu molecule mici, administrat pe cale orală, opreşte replicarea virală şi stopează inflamaţia hepatică într-un model de şoarece cu hepatita A, oferind dovada de principiu pentru terapia antivirală şi mijloacele de a opri răspândirea focarelor hepatitei”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Stanley M. Lemon, profesor la catedra de microbiologie şi imunologie a UNC şi membru al Institutului UNC pentru Sănătate Globală şi Boli Infecţioase.
Lemon, care în anii 1970 şi ‘80 a făcut parte dintr-o echipă de cercetare, Walter Reed Army Medical Center, care a dezvoltat primul vaccin împotriva hepatitei A cu virus inactivat administrat oamenilor, a declarat că cercetările privind HAV s-au redus după ce vaccinul a devenit disponibil pe scară largă, la mijlocul anilor 1990. Cazurile au scăzut în anii 2000, pe măsură ce ratele de vaccinare au crescut vertiginos.
Cercetătorii şi-au îndreptat atunci atenţia către virusurile hepatitei B şi C, ambele foarte diferite de HAV, şi care provoacă boli cronice. „Este ca şi cum am compara merele cu perele. Singura asemănare este că toate provoacă inflamaţii ale ficatului”, a spus dr. Lemon. Virusul hepatitei A nu face parte din aceeaşi familie ca virusurile hepatitei B şi C.
Focarele de hepatită A sunt în creştere din 2016, chiar dacă vaccinul HAV este foarte eficient, nu toată lumea se vaccinează, a menţionat medicul, subliniind faptul că HAV poate exista pentru perioade lungi de timp în mediul înconjurător, pe mâinile noastre, în alimente şi apă. În 2016 s-au înregistrat 44.000 de cazuri, 27.000 de spitalizări şi 400 de decese în Statele Unite, potrivit Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC).
Mai multe focare au avut loc în ultimii ani. În 2022, a existat un mic focar legat de căpşunile ecologice în mai multe state, ceea ce a dus la aproape o duzină de spitalizări. În 2019, un alt focar a fost legat de murele proaspete.
La nivel global, zeci de milioane de infecţii cu virusul hepatitei A apar în fiecare an. Simptomele includ febră, dureri abdominale, icter, greaţă, pierderea poftei de mâncare şi a simţului gustului. Odată bolnav, nu există niciun tratament.
În 2013, dr. Lemon şi colegii săi au descoperit că virusul hepatitei A se schimbă dramatic în interiorul ficatului uman. Virusul recrutează fragmente de mebrană celulară în timp ce părăseşte celulele hepatice, camuflându-se astfel în faţa anticorpilor care ar fi putut carantina virusul înainte ca acesta să se răspândească pe scară largă în organism prin fluxul sanguin.
O lucrare descriind acest proces a fost publicată în revista Nature oferind informaţiile cunoscute la acea oră despre acest virus, care a fost descoperit în urmă cu 50 de ani şi care a cauzat boli datând, cel mai probabil, din cele mai vechi timpuri.
În urmă cu câţiva ani, cercetătorii au descoperit că virusul hepatitei B a avut nevoie de enzima TENT4A/B pentru a se replica. Între timp, laboratorul doctorului Lemon a condus experimente pentru a căuta proteine umane de care virusul hepatitei A are nevoie pentru a se reproduce şi au identificat o proteină specifică, ZCCHC14, care interacţionează cu zincul şi se poate lega de ARN.
„Acesta a fost punctul critic pentru studiul actual. Am descoperit că ZCCHC14 se leagă foarte specific de o anumită parte a ARN-ului virusului hepatitei A, molecula care conţine informaţiile genetice ale virusului, şi, în urma acestei legări, virusul este capabil să recruteze TENT4 din celula umană”, a explicat dr. Lemon.
În biologia normală a organismului uman, TENT4 face parte dintr-un proces de modificare a ARN-ului în timpul creşterii celulare. În esenţă, virusul hepatitei A deturnează TENT4 şi îl foloseşte pentru a reproduce propriul genom.
Recentul studiu sugerează că împiedicarea procesului prin care virusul recrutează TENT4 ar putea opri replicarea virală şi ar putea restricţiona boala. Cercetătorii au testat compusul RG7834, care anterior a dovedit că poate bloca în mod activ virusul hepatitei B prin vizarea TENT4.
În studiul recent publicat în PNAS, cercetătorii au descris în detaliu efectele precise ale moleculei orale RG7834 asupra virusului hepatitei A în ficat şi fecale, şi modul în care capacitatea virusului de a provoca leziuni hepatice este diminuată dramatic la şoarecii care au fost modificaţi genetic pentru a dezvolta infectarea cu HAV şi boala. Cercetările sugerează că acest compus nu a fost periculos pentru animale în doza utilizată pe durata studiului.
„Acest compus mai are de parcurs un drum lung până la utilizarea la om, dar indică calea către o modalitate eficientă de a trata o boală pentru care nu avem încă niciun tratament”, a precizat dr. Lemon.
Compania farmaceutică care a dezvoltat RG7834 pentru utilizare împotriva infecţiilor cronice cu hepatită B a testat-o la om într-un studiu de fază 1, dar studiile pe animale au sugerat că molecula ar putea fi prea toxică pentru utilizare pe perioade lungi de timp.
„Tratamentul pentru hepatita A va fi unul pe termen scurt şi, cel mai important, lucrăm în prezent la compuşi care să vizeze aceeaşi ţintă fără efecte toxice”, a mai precizat medicul.
Mai multe informaţii despre hepatite puteţi afla dacă veţi urmări dezbaterea online Hepatitis 360, organizată de redacţia 360medical.ro, un eveniment din seria conferinţelor 360 APT, Acces, politici şi terapii, ce va avea loc pe 21 iulie 2022, începând cu ora 18.
