Un nou medicament produs de o filială a unei universităţi norvegiene a dovedit în testele de fază 1 că poate prelungi viaţa bolnavilor de cancer în fază terminală. Noul medicament ţinteşte doar celulele canceroase, lăsând celulele sănătoase neafectate.
Cercetătorii de la universitatea norvegiană de ştiinţă şi tehnologie (NTNU) şi de la APIM Therapeutics, o companie subsidiară a universităţii, au dezvoltat un medicament promiţător împotriva cancerului, care ţinteşte doar celulele canceroase.
NTNU a fost responsabilă pentru cercetarea de bază, în timp ce APIM Therapeutics a folosit cercetarea pentru a dezvolta medicamentul.
Asta a durat 18 ani şi a necesitat peste 20 de milioane de euro.
În prezent, medicamentul a fost testat pe 20 de pacienţi bolnavi de cancer aflaţi în fază terminală. Aceştia au încercat toate tratamentele disponibile şi, ca ultimă soluţie, au optat pentru noua opţiune care se afla în stadiul experimental.
Cancerul a încetat să mai crească
Testele au avut loc în Australia, unde există clinici specializate în testarea noilor medicamente.
Rezultatele sunt considerate de specialişti foarte promiţătoare şi au fost publicate într-o revistă recunoscută de cercetare a cancerului, Oncogene.
Şaptezeci la sută dintre pacienţii care au testat medicamentul erau stabili după şase săptămâni. Doisprezece au continuat medicaţia şi au fost stabili timp de 18 săptămâni. O femeie a luat medicamentul timp de 17 luni şi a fost stabilă timp de peste doi ani.
Cu alte cuvinte, cancerul a încetat să mai crească, spun cercetătorii.
Scopul testelor din Australia nu a fost în primul rând să verifice dacă medicamentul funcţionează, ci mai degrabă să determine dacă este toxic pentru oameni.
FRezultatele au arătat că medicamentul că nu a fost toxic.
În studiile preclinice de laborator şi pe animale, medicamentul s-a dovedit că ţine cancerul la distanţă, şi îl învinge.
Prof. Marit Otterlei se află în spatele tuturor cercetărilor. Ea este profesor de medicină moleculară la NTNU.
Pacienţii evită căderea părului
Cancerul afectează materialul genetic al celulelor, astfel încât celulele se divid necontrolat. În cele din urmă, celulele deteriorate se acumulează şi formează o tumoră canceroasă.
„Celulele canceroase sunt mai stresate decât alte celule. Cu toate acestea, ele nu mor, ci continuă să crească chiar şi atunci când sunt deteriorate. Tratamentul convenţional cu chimioterapie al cancerului pune mai mult stres asupra celulelor canceroase, astfel încât, în cele din urmă, celulele mor", spune prof. Otterlei.
Chimioterapia afectează însă toate celulele, inclusiv pe cele normale, cum ar fi cele din foliculii de păr, şi astfel afectează întregul organism, cu multe efecte secundare, printre care şi căderea părului.
Noul medicament împotriva cancerului pe care prof. Otterlei l-a dezvoltat se numeşte ATX-101. Acesta acţionează doar asupra celulelor canceroase stresate şi lasă în pace celelalte celule sănătoase din organism.
Astfel, unul dintre atuurile acestui medicament este că pacienţii cu cancer evită să-şi piardă părul.
„ATX-101 poate fi folosit ca tratament unic. Poate stabiliza cancerul, aşa cum s-a arătat în studiile publicate recent, dar medicamentul poate, de asemenea, să ajute chimioterapia să funcţioneze şi mai bine, astfel încât să nu fie nevoie de atât de multă chimioterapie", explică prof. Otterlei.
De la descoperire, la medicament
Pe scurt, noul medicament împotriva cancerului distruge capacitatea celulelor canceroase de a face faţă stresului, astfel încât acestea să moară.
În termeni ceva mai complicaţi, noul medicament împotriva cancerului este o peptidă care conţine o secvenţă specială de legare, APIM, întâlnită în multe proteine diferite care se leagă de o moleculă coordonatoare numită PCNA.
Mai mult de 500 de proteine au potenţialul de a se lega de această moleculă coordonatoare.
„Jumătate dintre proteine conţin secvenţele de legare pe care le-am descoperit şi au dat numele APIM pentru secvenţa respectivă. Am descoperit că secvenţa APIM este folosită pentru a se lega de PCNA în principal în timpul stresului şi este importantă pentru reglarea stresului în celulă. Prin blocarea acestor legături, reglarea stresului va fi distrusă", spune prof. Otterlei.
Drumul de la descoperirea biologică din laborator până la aplicarea acestor cunoştinţe pentru tratarea oamenilor a durat 18 ani.
Primul obstacol a fost crearea unui medicament care să funcţioneze în acelaşi mod ca şi descoperirea biologică.
În Norvegia nu există o industrie farmaceutică puternică
Prof. Otterlei şi echipa sa au reuşit să creeze medicamentul după mulţi ani de încercări şi erori repetate, ceea ce le-a permis apoi să obţină un brevet.
Echipa a lucrat, de asemenea, pentru a înţelege modul în care molecula coordonatoare PCNA a reglat diverse funcţii de stres.
Într-un articol recent publicat, prof. Otterlei şi colegii săi de la NTNU au arătat că PCNA are un rol nou descoperit de reglator al metabolismului în celulele umane.
Cercetătorii consideră că acest rol este crucial pentru efectul stabilizator pe care medicamentul îl are asupra pacienţilor cu cancer.
Toate cercetările de bază se desfăşoară la NTNU, dar, întrucât o universitate nu poate fi un actor comercial şi nu poate produce medicamente, prof. Otterlei a trebuit să înfiinţeze o companie şi să înceapă o activitate complet diferită de cea de publicare academică.
Această activitate a fost căutarea de bani şi investitori.
„În Norvegia nu avem o industrie farmaceutică pentru medicamente noi. Ceea ce lucrăm noi este pe termen prea lung pentru majoritatea investitorilor de aici. Studiile clinice costă de la zece milioane de euro în sus şi este extrem de dificil să obţii fonduri suficiente. Marile companii farmaceutice vor să aibă rezultatele unui studiu clinic de fază 2 înainte de a fi interesate", spune prof. Otterlei.
Eficienţa medicamentului este acum în curs de verificare
Dezvoltarea medicamentului a intrat acum în faza 2. Testele efectuate în Australia (faza 1) trebuiau să demonstreze că medicamentul nu este toxic.
Faza 2 trebuie să stabilească eficacitatea medicamentului, care este în curs de desfăşurare în prezent.
Medicamentul va fi acum testat în Statele Unite la pacienţi cu sarcom, un tip de cancer al ţesutului conjunctiv.
În Australia, medicamentul va fi testat pe pacienţi cu cancer ovarian.
Ambele studii clinice se desfăşoară în combinaţie cu chimioterapia.
(Foto articol: Marit Otterlei (dreapta) este profesor la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Norvegia. Un nou medicament împotriva cancerului dezvoltat de ea şi de colegii săi va fi testat acum în Statele Unite pe pacienţii cu sarcom, un tip de cancer al ţesutului conjunctiv. În Australia, medicamentul va fi testat pe cancer ovarian. Ambele studii clinice sunt în combinaţie cu chimioterapia. Credit: Geir Mogen).
