Un nou studiu realizat de o echipă de cercetători din Suedia arată că măsurile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) de control al tutunului, cunoscute sub numele de „MPOWER”, nu au avut succes, experţii considerând că instituţia trebuie să adapteze politicile la realitate şi să caute măsuri mai eficace pentru a limita riscurile asociate fumatului asupra sănătăţii. O posibilă abordare în acest sens este reducerea riscurilor asociate fumatului, faţă de care OMS a dovedit reticenţă în a o aplica, în ciuda faptului că reducerea riscurilor este desemnată ca fiind al treilea pilon în controlul consumului de tutun, alături de reducerea cererii şi a ofertei în cadrul Convenţiei pentru controlul produselor din tutun (FCTC).
Lansat de OMS în 2007, procesul de supraveghere „MPOWER” include şase măsuri de control al tutunului care au ca scop să monitorizeze consumul de tutun şi politicile de prevenire, să protejeze oamenii de fumul produs de ţigările clasice, să acorde sprijin pentru renunţarea la fumat, să avertizeze cu privire la pericolele pe care le prezintă acesta, să aplice interdicţii privind publicitatea, promovarea şi sponsorizarea tutunului şi să crească taxele aplicate produselor din tutun.
Studiul, care arată că măsurile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) de control al tutunului, cunoscute sub numele de „MPOWER”, nu au avut succes, a fost realizat de o echipă condusă de dr. Lars Ramström, de la Institute for Tobacco Studies, o agenţie independentă de cercetare din Suedia şi a fost lansat luna trecută în cadrul Forumului Global al Nicotinei 2022, organizat la Varşovia.
Analizând rezultatele (Cercetătorii au analizat rezultatele) cercetării în cazul femeilor fumătoare din Europa, specialiştii au constatat că nu există o corelaţie între mortalitatea asociată fumatului şi nivelul de implementare a măsurilor „MPOWER”.
Cercetarea arată că, cel puţin în Europa, măsura prin care o ţară a adoptat şi a pus în aplicare aceste restricţii nu are o influenţă semnificativă asupra reducerii numărului de decese asociate fumatului în cazul femeilor fumătoare.
Analizând datele referitoare la bărbaţii din Europa, echipa condusă de dr. Ramström nu a constatat o legătură semnificativă între politicile de control al tutunului şi mortalitatea asociată fumatului (cauzată de fumat). Astfel, cel mult 11% din variaţia mortalităţii ar putea fi explicată prin nivelul de implementare a măsurilor.
Totuşi, studiul arată că două ţări au o mortalitate mult mai scăzută asociată fumatului în cazul bărbaţilor: Suedia şi Norvegia. Cercetând cauzele acestei mortalităţi mai reduse, cercetătorii au observat că, în aceste două ţări, o mare parte dintre fumătorii de sex masculin au renunţat la ţigări şi au trecut la snus, un produs din tutun pentru uz oral răspândit în ambele ţări.
În schimb, mortalitatea asociată fumatului în rândul femeilor suedeze, care au renunţat în proporţie mult mai redusă decât bărbaţii la ţigări în favoarea altor produse cu riscuri mai scăzute asupra sănătăţii, a fost peste medie în comparaţie cu restul femeilor din Europa, în ciuda faptului că au fost expuse la acelaşi nivel de punere în aplicare a măsurilor MPOWER.
„Cercetarea mea demonstrează că MPOWER nu funcţionează aşa cum ar trebui în Europa. De asemenea, arată că trecerea la snus (produs din tutun pentru uz oral) de tip suedez este o strategie mai eficientă pentru reducerea mortalităţii asociate fumatului decât măsurile de control al tutunului aprobate de OMS”, a declarat dr. Ramström, în cadrul conferinţei.
Cercetătorii consideră că rezultatele studiului pot sta la baza unor strategii îmbunătăţite de reducere a mortalităţii şi morbidităţii asociate fumatului, care se poate realiza prin politici precum taxarea diferită a produselor în funcţie de riscurile pentru sănătate sau reducerea efectelor nocive ale fumatului (Tobacco Harm Reduction) - o strategie de sănătate publică care recunoaşte riscurile asociate fumatului şi îşi propune să minimizeze impactul fumatului asupra sănătăţii, încurajând acei fumători adulţi care altfel ar continua să fumeze să treacă complet la produse alternative fundamentate ştiinţific, cu risc redus.
„Pachetul standard de intervenţii pentru controlul fumatului recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi promovat prin programul MPOWER nu reuşeşte să dea rezultate. După cum arată clar cercetarea doctorului Ramström, corelaţia între implementarea MPOWER şi mortalitatea asociată fumatului este aproape nulă”, a declarat Gerry Stimson, profesor emerit la Imperial College din Londra şi cofondator al Forumului Global al Nicotinei.
MĂSURILE OMS DE CONTROL AL TUTUNULUI
În 2005 a intrat în vigoare Convenţia pentru controlul produselor din tutun (FCTC), elaborată ca răspuns la criza globală din domeniul sănătăţii publice provocată de consumul de tutun şi de fumat.
Acesta a fost primul tratat internaţional negociat prin intermediul OMS. Doi ani mai târziu, OMS a lansat „MPOWER”, un proces şi un mecanism de monitorizare pentru punerea în aplicare a FCTC.
În cel mai recent raport privind progresele înregistrate, OMS a declarat că 5,3 miliarde de persoane erau “acoperite” de cel puţin o măsură MPOWER la „cel mai înalt nivel”.
Cu toate acestea, aproape 30% dintre ţările care au semnat convenţia FCTC nu au adoptat nicio măsură „MPOWER”. O analiză mai atentă arată că, din cele 49 de ţări care nu au nicio astfel de măsură în vigoare, 41 sunt ţări cu venituri mici şi mijlocii (LMIC).
Acest lucru este semnificativ, deoarece 80% din cei 1,1 miliarde de fumători din lume trăiesc în LMIC, ţări care sunt cel mai puţin capabile să ajute oamenii să renunţe la fumat sau să trateze bolile asociate fumatului.
De asemenea, estimările independente sugerează că numărul total de fumători a rămas neschimbat din anul 2000, în ciuda faptului că măsurile „MPOWER” au fost lansate în urmă cu 15 ani.
Unii experţi consideră că această situaţie poate fi asociată cu reticenţa OMS de a adopta noi măsuri de reducere a efectelor nocive ale fumatului în cadrul FCTC.
