Un sedativ comun care este administrat împotriva anxietăţii înaintea unei operaţii chirurgicale este asociat cu un risc crescut de leziuni cardiace, atunci când este utilizat noaptea.
Analizând datele unui studiu, cercetătorii de la facultatea de medicină Anschutz Medical Campus, din Colorado, Statele Unite, au descoperit că un medicament oferit pentru calmarea anxietăţii înaintea unei operaţii chirurgicale poate afecta inima atunci când operaţiile sunt efectuate pe timp de noapte.
Descoperirile sunt o dovadă suplimentară că ora din zi când este administrat un medicament poate afecta eficienţa acestuia.
„Am efectuat o analiză pe o cantitate mare de date şi am demonstrat că administrarea de midazolam este asociată cu un risc crescut de leziuni miocardice în operaţiile non-cardiace atunci când intervenţiile chirurgicale au avut loc pe timp de noapte la pacienţi mai sănătoşi”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Tobias Eckle, profesor de anestezie la facultatea de medicină a universităţii din Colorado.
„Acest lucru este semnificativ, deoarece aceste constatări ar putea avea implicaţii extraordinare asupra mortalităţii pacienţilor”, a mai precizat medicul.
Studiul a fost publicat marţi, în jurnalul Frontiers of Cardiovascular Medicine.
Dr. Eckle este unul dintre puţinii experţi în cronoterapie, administrarea de medicamente în anumite momente ale zilei pentru a se potrivi mai bine cu ritmurile circadiene.
Studiile sale anterioare au arătat că lumina intensă poate ajuta la vindecarea inimii deteriorate, şi că proteine specifice, benefice sănătăţii, sunt exprimate mai puternic în anumite momente ale zilei.
În recentul studiu, cercetătorii au folosit date de la Multicentr Perioperative Outcomes Group pentru a analiza 1.773.118 cazuri în care sedativul midazolam a fost administrat la 951.345 de subiecţi.
Dintre aceştia, 16.404 au îndeplinit criteriile pentru leziuni miocardice sau MINS. Deşi nu a existat o asociere între administrarea medicamentului şi riscul de afectare a inimii în populaţia studiată în ansamblu, cercetătorii au descoperit că timpul de administrare a medicamentului joacă un rol semnificativ.
„Am găsit o asociere puternică între administrarea de midazolam şi riscul de MINS atunci când intervenţia chirurgicală a avut loc pe timp de noapte sau cu pacienţi mai sănătoşi”, a spus Eckle.
Motivele sunt neclare, specialistul suspectând gena PER2, o proteină reglată de lumină despre care dr. Eckle a spus că ajută la protejarea inimii împotriva leziunilor. În studiile la şoareci, cercetătorii au descoperit o legătură între midazolam, exprimarea proteinei circadiane şi ischemia cardiacă.
„Asta sugerează că midazolamul interferează cu sistemul circadian la om”, a spus dr. Eckle.
Medicamentul creşte cantitatea de neurotransmiţători GABA, care inhibă anumite semnale ale creierului pentru a produce un efect calmant. La rândul său, acest fapt poate reduce expresia nivelurilor mai ridicate ale PER2 pe timp de noapte. Pe măsură ce nivelurile scad, inima poate deveni mai vulnerabilă la leziuni atunci când midazolamul este administrat pe timp de noapte.
„Acesta este obiectivul major al cronoterapiei. Medicamentele pot avea efecte diferite în funcţie de momentul în care sunt administrate”, a spus dr. Eckle.
„Între zi şi noapte, există un efect uriaş. Aşadar, poate că nu ar trebui să dăm nimănui midazolam noaptea dacă poate creşte riscul de infarct miocardic”.
Dr. Eckle a precizat că domeniul cronoterapiei, deşi puţin studiat, ar putea conţine indicii pentru utilizarea mai eficientă a terapiilor de rutină. El crede că noile medicamente ar trebui testate pentru stabilirea celui mai bun moment al zilei când pot fi utilizate.
Medicamentele pentru tensiunea arterială, de exemplu, tind să funcţioneze cel mai bine noaptea.
„Medicamentele sunt adesea administrate în funcţie de ceea ce este cel mai eficient”, a spus el. „Dar ceea ce este cel mai eficient, poate în cele din urmă să provoace daune”, a concluzionat medicul.
