Persoanele care luptă cu mielom multiplu, fiindcă iau adesea medicamente care le suprimă sistemul imunitar, au răspunsuri diferite la vaccinarea împotriva COVID-19, arată o nouă cercetare, subliniind că unii pacienţi cu mielom nu beneficiază de protecţie împotriva COVID.
Într-un studiu făcut de echipa de cercetători de la Mount Sinai s-au analizat nivelurile de anticorpi a 320 de pacienţi cu mielom multiplu, inclusiv 260 de pacienţi cărora li s-au administrat două doze de vaccin împotriva COVID-19, fie Pfizer-BioNTech, fie Moderna. Oamenii de ştiinţă au raportat că aproximativ unul din şase pacienţi (aproximativ 16%) au avut anticorpi nedetectabili împotriva SARS-CoV-2.
,,Pacienţii cu mielom multiplu care au avut o infecţie anterioară vaccinării cu virusul SARS-COV-2 au prezentat răspunsuri imune care au fost de 10 ori mai mari decât cei care nu au avut”, a declarat echipa de la Mount Sinai.
În plus, aproximativ 10 participanţi la studiu care au primit cel puţin o doză de vaccin au dezvoltat boala în timpul perioadei de studiu, au arătat rezultatele. În patru cazuri, boala COVID-19 a fost atât de gravă încât pacienţii au necesitat spitalizare, iar un pacient a murit. Într-o minoritate de cazuri, pacienţii cu mielom complet vaccinaţi au dezvoltat cazuri uneori grave de COVID-19, potrivit echipei de cercetători din New York.
Unii pacienţi nu au avut deloc dovezi ale producţiei de anticorpi care luptă împotriva COVID după ce au primit două doze de vaccin, a mai reieşit din noul studiu. Tratamentul împotriva cancerului părea să conteze şi el, întrucât pacienţii cu cancer activ trataţi aveau niveluri semnificativ mai scăzute de anticorpi după două doze de vaccin comparativ cu cei care nu erau trataţi în momentul vaccinării, au spus cercetătorii.
,,Noile date solicit alte studii clinice pentru a cerceta utilizarea terapiilor profilactice, cum ar fi anticorpii monoclonali, pentru a atenua riscul COVID-19 sau utilizarea diferitelor vaccinuri sau vaccinări de rapel la aceşti pacienţi”, a spus prof. univ. dr. Samir Parekh, cercetător la Institutul Tisch Cancer de la Mount Sinai din New York.
Dr. Ania Wajnberg, co-autor al studiului e de părere că persoanele cu tulburări ale sistemului imunitar, inclusiv mielomul multiplu trebuie să colaboreze cu medicii curanţi şi să înţeleagă faptul că răspunsul lor la vaccinurile COVID-19 variază.
,,În general, pacienţii cu cancer de sânge nu au aceeaşi robusteţe a imunităţii lor ca şi persoanele fără afecţiuni maligne hematologice”, a atras atenţia prof. univ. dr. Joshua Richter. Medicul a subliniat că sistemul imunitar uman are multe componente, iar răspunsul imun la vaccinurile COVID-19 pentru aceşti pacienţi nu se încadrează neapărat în categoria „totală sau deloc”.
Dr. Samir Parekh subliniază ,,necesitatea testelor de sânge de rutină la pacienţii cu mielom multiplu după vaccinare pentru a înţelege riscul şi necesitatea de a purta măşti şi de-a menţine distanţa socială până când scade pandemia”.
De asemenea, se studiază posibilitatea unor modalităţi de a „creşte” răspunsul imun la vaccinare. Una dintre ele ar fi o doză suplimentară de vaccin.
,,Există câteva date recente legate de primitorii de transplanturi de organe solide, care iau şi medicamente care scad sistemul imunitar despre modul în care au beneficiat de această strategie”, a declarat dr. Richter.
O altă strategie care face obiectul unei cercetări este utilizarea unor medicamente pentru a trata COVID, cum ar fi medicamentul Regeneron, care ar putea fi util.
Conf. univ. dr. Horia Bumbea, medic primar hematolog la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti a precizat într-un interviu video pentru 360medical.ro că fiecare pacient oncohematologic ar fi bine să ceară înainte acordul hematologului pentru vaccinarea împotriva COVID.
,,Pacientul este uneori în tratament sau nu şi în funcţie de această situaţie şi de tipul de tratament pe care-l urmează, se face recomandarea vaccinării. Sunt pacienţi care primesc tratament care scade imunitatea, deci şi capacitatea de reacţia şi de imunizare a pacientului. Vaccinul va fi mult mai puţin eficient sau deloc dacă îl faci când nu trebuie. De aceea, e cel mai bine să întrebe medicul curant”, a afirmat conf. dr. Horia Bumbea.
