Autorităţile japoneze au anunţat luni că 454 din cele 1.723 de persoane testate de la bordul vasului de croazieră Diamond Princess au fost confirmate cu infecţie cu Covid-19, ceea ce indică rata foarte mare de contagiune într-un spaţiu închis. Unii experţi vorbesc deja despre un adevărat “experiment natural” care se desfăşoară la bordul vasului, care ar putea oferi informaţii importante despre noul coronavirus.
În total, circa 3.700 de persoane se află la bordul vasului, aflat în carantină în portul japonez Yokohama, în urma unei decizii a autorităţilor japoneze.
Pe vas s-au aflat 17 cetăţeni români - 15 membri ai echipajului şi 2 pasageri -, din care unul a fost confirmat cu coronavirus săptămâna trecută, fiind transferat într-un spital din Japonia pentru tratament.
O PREMIERĂ DUPĂ GRIPA SPANIOLĂ
Autorităţile din Japonia au decis să plaseze vasul în carantină după ce s-au confirmat primele cazuri de coronavirus. Decizia a fost motivată de lipsa unei soluţii viabile pentru a caza, în condiţii de siguranţă şi izolare, 3.700 de persoane pe ţărm.
În prezent nu există standarde internaţionale incluse într-un tratat care să stabilească anumite condiţii minime pentru a putea institui carantina unui întreg vas.
De altfel, cazuri de acest tip sunt mai degrabă o raritate pentru epoca modernă - ultima dată când s-a decis carantina pentru vase a fost în perioada 1918-1919, din cauza aşa-numitei “gripe spaniole”, o pandemie care a infectat circa 500 de milioane de oameni (peste un sfert din populaţia mondială de atunci) şi a ucis câteva zeci de milioane de persoane (între 20 şi 50 de milioane, potrivit estimărilor actuale).
Însă carantina este un concept vechi în istoria umanităţii şi are legătură cu marile epidemii cu care s-a confruntat omenirea după apariţia agriculturii, a satelor şi a oraşelor şi după renunţarea la un stil de viaţă bazat pe vânătoare şi cules.
Chiar denumirea, de origine veneţiană (înseamnă 40 de zile), a apărut în secolul al 15-lea, fiind perioada de izolare de 40 de zile – în afara oraşului-stat - impusă de autorităţile veneţiene tuturor celor care veneau în oraş pentru a preveni infectarea cu ciumă.
Ciuma bubonică, o epidemie originară tot din Asia, a afectat Europa începând din 1347, ucigând cel puţin 30% din populaţia continentului în doar câţiva ani.
Perioada de carantină a fost impusă după ce s-a observat că între infectare şi moartea unei persoane din cauza ciumei durează 37 de zile, iar mulţi experţi actuali consideră că a fost o măsură eficientă, care a salvat multe vieţi.
RĂUL CEL MAI MIC
În cazul Diamond Princess, instaurarea carantinei a fost, ca şi în Veneţia medievală, o decizie politică: pentru protejarea sănătăţii publice şi pentru evitarea panicii în rândul populaţiei.
“Ceea ce s-a făcut a fost sacrificarea persoanelor de pe acel vas pentru un bine mai mare. De câte ori băgăm oameni în carantină, nu este niciodată bine pentru persoanele în cauză, dar este bine pentru toţi ceilalţi”, a explicat dr. Michael Gardam, expert în boli infecţioase la Spitalul Humber River din Toronto, pentru CBC Canada.
Totuşi, există controverse între experţi pe acest subiect. Unii specialişti consideră că instituirea carantinei pentru un vas cu 3.700 de persoane nu face decât să crească contagiunea, deoarece oamenii au la dispoziţie prea puţin spaţiu pentru a se proteja eficient.
Mai mult, decizia pune în pericol sănătatea personalului de la bordul navei, care trebuie să furnizeze pasagerilor în continuare alimente şi medicamente. De altfel, peste 10 membri ai echipajului navei au fost deja infectaţi cu noul coronavirus.
EXPERIMENT NATURAL
Decizia de a institui carantina a făcut din Diamond Princess locul de desfăşurare al unui “experiment natural” privind noul coronavirus.
Însă experţii sunt împărţiţi şi pe acest subiect: unii cred că acest “experiment” poate oferi informaţii utile despre răspândirea virusului în rândul unei populaţii, în timp ce alţii cred că relevanţa informaţiilor este mai degrabă modestă.
“Singurul lucru bun care vine de pe acest vas este faptul că este pentru prima dată până acum când avem un experiment natural din care am putea înţelege mai bine despre ce boală este vorba”, a afirmat dr. Gardam.
“Apoi putem încerca să comparăm unele cifre [înregistrate pe vas] cu cele înregistrate la nivel internaţional pentru a ne da sema mai bine ce se poate întâmpla”, a completat el.
Experţii spun că vasul de croazieră a devenit un “mediu artificial” plin cu pacienţi, dar şi cu oameni sănătoşi, însă este greu de spus dacă ratele de contagiune de pe vas sunt relevante pentru răspândirea coronavirusului în populaţia generală.
Totuşi, situaţia poate furniza informaţii importante. Dr. Michael Mina, epidemiolog la Şcoala de Sănătate publică a Universităţii Harvard, consideră că unele persoane aflate la bord ar putea dezvolta o imunitate naturală la coronavirus – iar descoperirea unui astfel de mecanism ar putea fi crucială pentru combaterea epidemiei.
