Un experiment bazat pe inteligenţă artificială (IA) a decodificat scanări cerebrale şi a putut citi gândurile oamenilor.
Oamenii de ştiinţă au anunţat luni că au găsit o modalitate de a utiliza scanările cerebrale şi inteligenţq artificiale (IA) pentru a transcrie „esenţa" a ceea ce gândesc oamenii, în ceea ce a fost descris ca fiind un pas spre citirea gândurilor.
În timp ce principalul obiectiv al decodificatorului de limbaj este de a ajuta persoanele care şi-au pierdut capacitatea de a comunica, oamenii de ştiinţă americani au recunoscut că tehnologia a ridicat întrebări cu privire la „intimitatea mentală".
Pentru a risipi astfel de temeri, ei au efectuat teste care au arătat că decodorul nu poate fi utilizat pe persoane care nu au permis ca acesta să fie antrenat în activitatea lor cerebrală timp de ore îndelungate în cadrul unui scaner de imagistică prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI).
Cercetări anterioare au arătat că un implant cerebral poate permite persoanelor care nu mai pot vorbi sau tasta la maşina de scris să silabisească cuvinte sau chiar propoziţii.
Aceste interfeţe „creier-computer" se concentrează pe aceea parte din creier care controlează gura atunci când aceasta încearcă să formeze cuvinte.
Cercetătorii în neuroştiinţe la universitatea din Austin, Texas, spun că decodorul de limbaj pe care l-au dezvoltat „funcţionează la un nivel foarte diferit".
„Sistemul nostru funcţionează cu adevărat la nivelul ideilor, al semanticii, al sensului", a declarat Alexander Huth, cercetător în neuroştiinţe la universitatea din Austin, în cadrul unei conferinţe de presă online.
Acesta este primul sistem care poate reconstrui un limbaj continuu fără un implant cerebral invaziv, potrivit studiului publicat luni, în revista Nature Neuroscience.
'Mai profund decât limbajul'
Aplicaţia le-a permis cercetătorilor să cartografieze modul în care cuvintele, frazele şi sensurile au determinat răspunsuri în regiunile creierului cunoscute pentru procesarea limbajului.
Oamenii de ştiinţă au introdus aceste date într-un model lingvistic de reţea neuronală care utilizează GPT-1, predecesorul tehnologiei IA implementate ulterior în extrem de popularul ChatGPT.
Modelul a fost antrenat pentru a prezice modul în care creierul fiecărei persoane ar răspunde la discursul perceput, apoi a redus opţiunile până când a găsit cel mai apropiat răspuns.
Pentru a testa acurateţea modelului, fiecare participant a ascultat apoi o nouă poveste în aparatul fMRI - rezonanţă magnetică funcţională.
[ot-video][/ot-video]
Primul autor al studiului, Jerry Tang, a declarat că decodificatorul a putut „recupera esenţa a ceea ce auzea utilizatorul".
De exemplu, atunci când participantul a auzit fraza „Nu am încă permisul de conducere", modelul „a citit" „nici măcar nu a început să înveţe să conducă".
Decodificatorul a întâmpinat dificultăţi cu pronumele personale, cum ar fi „eu" sau „ea", au recunoscut cercetătorii.
Dar chiar şi atunci când participanţii şi-au imaginat propriile poveşti - sau au vizionat filme mute - decodorul a fost în continuare capabil să înţeleagă „esenţa", au spus ei.
Asta arată că „decodăm ceva care este mai profund decât limbajul, apoi îl convertim în limbaj", a explicat Huth.
Întrucât scanarea fMRI este prea lentă pentru a capta cuvinte individuale, aceasta colectează un „amestec, o aglomerare de informaţii pe parcursul a câteva secunde", a spus Huth.
„Astfel, putem vedea cum evoluează ideea, chiar dacă cuvintele exacte se pierd", a precizat cercetătorul.
(Imagine: Comparaţie între textul pe care l-a auzit o persoană şi rezultatul decodificatorului semantic. (Universitatea din Texas, Austin)
Predicţiile decodificatorului au fost colectate în timp ce un utilizator asculta poveşti. Textul arată stimulii reali în comparaţie cu stimulii decodificaţi.
Avertisment etic
David Rodriguez-Arias Vailhen, profesor de bioetică la universitatea Granada, din Spania, care nu a fost implicat în cercetare, spune că noua aplicaţie depăşeşte ceea ce s-a realizat până acum în interfeţele creier-computer.
Acest lucru ne apropie de un viitor în care maşinile sunt „capabile să citească mintea umană şi să transcrie gândurile", a spus el, avertizând că acest lucru ar putea avea loc împotriva voinţei oamenilor, de exemplu atunci când aceştia dorm.
Cercetătorii au anticipat astfel de îngrijorări.
Aceştia au efectuat teste care au arătat că decodorul nu a funcţionat pe o persoană dacă nu a fost deja antrenat pe activitatea cerebrală specifică acesteia.
De asemenea, cei trei participanţi au reuşit cu uşurinţă să încurce decodorul.
În timp ce ascultau unul dintre podcast-uri, utilizatorilor li s-a cerut să numere până la şapte, să numească şi să îşi imagineze animale sau să spună o altă poveste în minte. Toate aceste tactici au „sabotat" decodorul, au spus cercetătorii.
În continuare, echipa speră să accelereze procesul, astfel încât să poată decoda scanările cerebrale în timp real.
De asemenea, ei au solicitat reglementări pentru a proteja intimitatea mentală.
„Mintea noastră a fost până acum gardianul intimităţii noastre", a declarat bioeticianul Rodriguez-Arias Vailhen.
„Această descoperire ar putea fi un prim pas spre compromiterea acestei libertăţi în viitor", a avertizat omul de ştiinţă.
(Foto articol: Cercetătorii se pregătesc să colecteze date despre activitatea cerebrală în Centrul de Imagistică Biomedicală de la Universitatea Texas din Austin cu ajutorul unui scaner fMRI. Credit: Nolan Zunk/Universitatea din Texas, Austin).
