Două persoane diagnosticate cu Alzheimer susţin într-un documentar tv difuzat recent că au reuşit să învingă boala prin schimbări ale stilului de viaţă.
În ultimii zece ani, demenţa şi Alzheimer au fost principalele cauze de deces în Marea Britanie, reprezentând 11,4% din decesele din 2022.
Deşi noile medicamente pot reduce progresia bolii, apar tot mai multe dovezi că ceva la fel de simplu ca integrarea unui stil de viaţă sănătos poate „inversa” simptomele Alzheimer.
Boala Alzheimer poate fi împărţită în două subgrupe, familială (genetică) şi sporadică.
Doar 5% dintre pacienţii cu Alzheimer au boala moştenită, în timp ce 95% dintre bolnavii de Alzheimer au forma sporadică, din cauza factorilor de risc de mediu, de stil de viaţă şi genetici.
Prin urmare, cea mai eficientă tactică de abordare a bolii Alzheimer este prevenţia şi un stil de viaţă sănătos. Acest lucru i-a determinat pe cercetători să studieze factorii de risc asociaţi cu Alzheimer.
Doi pacienţi cu Alzheimer, Cici Zerbe şi Simon Nicholls, susţin că au învins boala mortală cu ajutorul unor schimbări simple ale stilului de viaţă.
Cei doi şi-au detaliat experienţele într-un documentar difuzat de CNN intitulat „The Last Alzheimer's Patient - Ultimul pacient bolnav de Alzheimer”.
Pacienţii au experimentat o inversare a simptomelor după ce a participat la un studiu clinic în Statele Unite.
Studiul explora efectele schimbărilor intensive ale stilului de viaţă asupra tulburărilor cognitive uşoare sau a demenţei timpurii cauzate de boala Alzheimer.
Studiul nu a fost încă publicat.
Modificările stilului de viaţă includ trecerea la o dietă vegetariană, bazată pe fructe şi legume, exerciţii fizice regulate, sesiuni de sprijin de grup, yoga şi meditaţie.
Una dintre paciente a declarat că se simte „mult mai bine” decât se simţea înainte de a lua parte la studiu, în urmă cu cinci ani, când a fost diagnosticată cu această boală.
Îmbunătăţiri remarcabile
O altă persoană cu Alzheimer care apare în documentarul CNN şi care a luat parte la studiu este Simon Nicholls, în vârstă de 55 de an.
Bărbatul este purtător a două copii ale unei variante genetice numite ApoE4, despre care se ştie că poate creşte semnificativ riscul de Alzheimer.
Cu toate acestea, după ce a adoptat schimbări sănătoase în stilul de viaţă, bărbatul a observat îmbunătăţiri remarcabile ale simptomelor sale.
Aproximativ 25% din populaţie poartă cel puţin o copie a variantei genei ApoE4 (numită „alelă”), iar 5% poartă două copii. A fi purtătorul unei alele ApoE4 este asociat cu un risc de trei până la patru ori mai mare de a dezvolta Alzheimer.
Două copii ale genei pot creşte riscul de până la 12 ori , ceea ce îl face cel mai mare factor de risc genetic pentru Alzheimer.
Aceste statistici amplifică natura remarcabilă şi demnă de luat în seamă a reuşitei de a inversa simptomele bolii Alzheimer prin simpla alegere a stilului de viaţă.
Biomarkerii pentru Alzheimer ai bărbatului ar fi dispărut în 14 luni, ceea ce este considerabil mai eficient decât majoritatea tratamentelor pentru acest tip de demenţă devastatoare.
Bărbatul a evidenţiat activitatea fizică şi schimbările alimentare ca fiind esenţiale în experienţa sa.
La început, i s-a prescris tirzepatidă, un medicament conceput pentru a suprima pofta de mâncare prin reglarea nivelului de zahăr din sânge.
De asemenea, el a încorporat exerciţii fizice regulate, inclusiv antrenamente de forţă de trei ori pe săptămână, mersul pe jos 10.000 de paşi zilnic şi jogging sau ciclism în fiecare dimineaţă.
Bolile cardiovasculare sunt un factor de risc major şi un potenţial predictor viitor al bolii Alzheimer.
Legătura inimă-creier este crucială pentru a furniza celulelor creierului energie şi oxigen prin intermediul fluxului sanguin cerebral.
Astfel, o sănătate cardiacă precară ar putea creşte riscul de Alzheimer, deoarece celulele creierului primesc mai puţină energie pentru a funcţiona.
Asta poate explica de ce îmbunătăţirea sănătăţii cardiace a bărbatului şi creşterea activităţii cardiovasculare au ameliorat simptomele sale.
De asemenea, el a pus în aplicare schimbări în alimentaţie - eliminând zahărul, alcoolul şi alimentele procesate - şi a adoptat dieta mediteraneană.
Dieta mediteraneană este bogată în antioxidanţi, care protejează celulele creierului de deteriorare, iar cercetările sugerează că nutrienţii obţinuţi prin această dietă ajută la menţinerea memoriei şi a abilităţilor cognitive.
Un studiu de amploare recent efectuat pe 60.000 de britanici a arătat că aderarea la o dietă mediteraneană scade riscul de demenţă cu 23%.
Bărbatul a pus în aplicare, de asemenea, o bună igienă a somnului pentru a încerca să îşi îmbunătăţească modelul de somn neregulat, deoarece unele studii arată că privarea de somn este legată de Alzheimer.
Teoria dominantă este că, în timpul somnului, proteinele toxice, cum ar fi amiloidul, pot fi eliminate cu ajutorul sistemului limfatic.
În caz contrar, acestea s-ar acumula şi ar provoca demenţă.
Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că un studiu recent, publicat în luna mai, efectuat pe şoareci pune sub semnul întrebării această teorie.
Oamenii de ştiinţă de la Imperial College London au descoperit că eliminarea toxinelor a fost de fapt redusă în timpul somnului, sugerând că somnul poate reduce riscul de demenţă prin alte mecanisme necunoscute în prezent.
Aceste schimbări în stilul de viaţă au avut efecte semnificative asupra vieţii pacientului cu Alzheimer. În doar nouă săptămâni, el a pierdut aproape 10 kg şi 80% din grăsimea corporală şi şi-a redus nivelul de zahăr din sânge la post.
Se poate spune că cei doi pacienţi diagnosticaţi cu Alzheimer au „inversat” simptomele bolii Alzheimer, spun specialiştii.
Acest lucru se datorează faptului că afecţiuni precum obezitatea, hipertensiunea, bolile cardiovasculare, colesterolul ridicat şi insomnia sunt factori de risc pentru demenţă şi pot fi modificate printr-un stil de viaţă sănătos.
Cu toate acestea, spun ei, este important să interpretăm aceste rezultate cu prudenţă. Acestea sunt doar rezultatele obţinute de la două persoane din cadrul studiului.
Fără date specifice care să suţină rezultatele prezentate, este dificil de determinat dacă aceste alegeri de stil de viaţă au „inversat” cu adevărat evoluţia bolii, însă efectul stilului de viaţă asupra cogniţiei capătă tot mai multă atenţie, tot mai mulţi oameni de ştiinţă investigând beneficiile.
Combinarea unor noi medicamente care modifică boala cu schimbări stricte ale stilului de viaţă ar putea reduce semnificativ simptomele şi evoluţia bolii Alzheimer, este concluzia documentarului prezentat de canalul american, care va intra pe platformele de streaming pe 18 iunie.
Într-un reportaj care se întinde pe o perioadă de cinci ani, corespondentul medical şef al CNN, dr. Sanjay Gupta urmăreşte pacienţi cu Alzheimer pe parcursul tratamentului şi explică de ce atât de mulţi experţi o numesc epoca „cea mai plină de speranţă” pentru pacienţii cu demenţă şi pentru familiile acestora.
Neurochirurg practicant, dr. Gupta evaluează, de asemenea, avantajele şi dezavantajele celor mai recente teste concepute pentru a măsura riscul unui individ pentru această boală şi chiar se supune el însuşi unei serii de teste, cântărindu-şi propriul risc pentru cea mai frecventă afecţiune neurodegenerativă din lume: demenţa Alzheimer.
A rezolvat un mister medical şi a descoperit cheia bolii Alzheimer într-un simplu aminoacid?
Dr. Gupta, a călătorit în luna mai, în Jackson Hole, Wyoming, pentru a afla mai multe despre teoria îndrăzneaţă a unui etnobotanist privind tratarea bolii Alzheimer.
După ce dr. Paul Cox, fondator al organizaţiei non-profit Brain Chemistry Labs, a descoperit sursa unei misterioase boli neurodegenerative care afectează oamenii din Guam, aceste indicii l-au condus la un nou mod de gândire despre Alzheimer şi la un simplu aminoacid numit L-serină.
Noua sa teorie şi posibilul său tratament sunt în prezent testate pe pacienţi cu deficienţe cognitive uşoare la spitalul american, Houston Methodist.
Este posibil ca dr. Paul Cox să fi descoperit acest lucru după ce a rezolvat misterul bolilor neurodegenerative din Guam, unde, în anii 1990, rata de scleroză laterală amiotrofică (SLA) şi a simptomelor asemănătoare bolii Alzheimer era cu 120% mai mare decât în restul lumii.
Dr. Cox avea să descopere în cele din urmă că cianobacteriile, aceleaşi forme de viaţă care produc algele verzi, produc o toxină naturală numită BMAA care se infiltra în copacii de pe insulă. Copacii ar creşte apoi seminţe bogate în toxină - seminţe care erau mâncate de liliecii vulpi zburătoare, care la rândul lor erau vânate de localnici pentru proteine.
BMAA îi otrăvea apoi pe localnici şi provoca, după cum a spus dr. Cox, decese din cauza bolilor neurodegenerative în „fiecare familie” cu care a vorbit.
În 2003, Cox a povestit lumii despre acest lucru.
„Când ne-am dat seama că cianobacteriile ar putea fi vinovate, a fost ca şi cum ne-am fi uitat în abis, pentru că ne-am dat seama că puteai fi expus oriunde”, a declarat dr. Cox pentru CNN într-un mini-documentar, care nu nu susţine în niciun caz că cianobacteriile erau cauza Alzheimer, ci că erau un „factor de risc”.
Căutând să înţeleagă şi să cuantifice toxicologia BMAA, dr. Cox a efectuat un studiu prin intermediul organizaţiei sale non-profit, Brain Chemistry Labs de la Institutul de Etnomedicină din Jackson. Ceea ce a descoperit el a fost că atunci când maimuţelor li s-a administrat BMAA toxic plus un aminoacid numit L-serină, efectul neurotoxic a fost redus cu 85%.
L-serina nu este nimic magic - este unul dintre mulţii aminoacizi neesenţiali pe care îi consumăm în alimentaţia noastră. Aminoacizii reprezintă în mod colectiv ceea ce este etichetat pe produsele alimentare drept „proteine”.
L-serina se găseşte în ouă şi carne, precum şi în edamame, tofu, alge marine şi cartofi dulci, în cantităţi mai mici.
Văzând efectele protectoare dramatice pe care L-serina le-a conferit maimuţelor, dr. Cox a prezentat datele Administraţiei Americane pentru Alimente şi Medicamente (FDA) şi a înfiinţat studii clinice pentru a investiga acest simplu aminoacid ca posibil tratament pentru Alzheimer.
Ultima parte a acestei poveşti interesante este că dr. Cox nu a fost format ca neurolog, ci mai degrabă ca „etnobotanist” - el studiază modul în care culturile umane folosesc plantele pentru medicină. Pe insula Okinawa, o „zonă albastră” renumită pentru longevitatea sa, dr. Cox a descoperit că locuitorii din satul Ogimi consumau în medie cu aproximativ 400% mai multă L-serină decât un american obişnuit.
Aceste dovezi observaţionale, combinate cu datele sale de laborator, i-au dat doctorului Cox o încredere enormă în faptul că studiul său controlat cu placebo, care analizează pacienţii cu Alzheimer care iau suplimente de L-serină, va da rezultate şi că această simplă componentă dietetică ar putea fi primul tratament de serie pentru Alzheimer.
Fragment din documentarul CNN despre Alzheimer. Corespondentul medical şef al CNN, dr. Sanjay Gupta, a călători în Jackson Hole, Wyoming, pentru a afla mai multe despre teoria îndrăzneaţă a unui etnobotanist privind tratarea bolii Alzheimer. După ce dr. Paul Cox, fondator al organizaţiei non-profit Brain Chemistry Labs, a descoperit sursa unei misterioase boli neurodegenerative care afectează populaţia din Guam, aceste indicii l-au condus la un nou mod de gândire despre Alzheimer şi la un simplu aminoacid numit L-serină. Noua sa teorie şi posibilul său tratament sunt în prezent testate pe pacienţi cu deficienţe cognitive uşoare la spitalul american, Houston Methodist.
