Numărul de cazuri de infecţie cu virusul West Nile, transmis de mai multe specii de ţânţari, este în creştere în ultimele săptămâni, fiind similar cu cel raportat în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Astfel, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a raportat 27 de cazuri confirmate cu infecţie cu virusul West Nile de la începutul perioadei de supraveghere a acestei afecţiuni (3 iunie) până în 29 august, din care 5 cazuri în săptămâna 23-29 august.
Numărul este similar cu cel raportat pentru aceeaşi perioadă din 2023, când au fost anunţate 21 de cazuri până la 24 august.
Cele mai multe cazuri de infecţie cu virusul West Nile au fost înregistrate anul acesta în Bucureşti (6) şi în judeţul Suceava (4 cazuri).
În urma infecţiei cu virusul West Nile s-au înregistrat în acest sezon 3 decese, în judeţul Suceava (2) şi în Bucureşti (1).
Numărul de cazuri de infecţie cu virusul West Nile a început să crească de anul trecut, după o scădere puternică în perioada pandemiei.
Astfel, în 2018 s-au înregistrat 276 de cazuri de infecţie cu virusul West Nile în România şi 42 de decese din cauza infecţiei, iar în sezonul 2019 – 66 de cazuri de infecţie şi 8 decese.
În 2020, autorităţile au raportat 6 cazuri, în 2021 – 7 cazuri, iar în 2022 - 48 cazuri. În sezonul 2023, în România au fost raportate în total 105 cazuri de infectare cu West Nile (cel mai mare număr din 2018) şi 12 decese.
În România, virusul West Nile este transmis de mai multe specii de ţânţari răspândiţi atât în oraşe, cât şi în zonele rurale.
Specialiştii recomandă populaţiei să evite expunerea la ţânţari, să utilizeze insecticid, să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă prin plase de protecţie la ferestre, să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriilor şi să îndepărteze recipientele de apă stagnantă şi gunoiul menajer.
Factorii care favorizează apariţia epidemiilor în Europa sunt temperaturile ridicate, valurile de căldură ce urmează după ploi abundente şi intensificarea circulaţiei de călători şi mărfuri.
Specialiştii atrag atenţia că, în cele mai multe cazuri, infecţia nu prezintă iniţial simptome, dar, când acestea apar, sunt foarte variate şi se manifestă în special prin febră, dureri de cap, dureri musculare şi articulare, uneori greaţă şi vărsături, diaree, rareori inflamarea ganglionilor limfatici.
