Demenţa reprezintă o varietate de boli şi leziuni care afectează creierul. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă şi poate contribui la 60-70% din aceste cazuri. Specialiştii o descriu ca pe o afecţiune neurodegenerativă cauzată de afecţiuni în care celulele creierului se deteriorează şi nu mai pot funcţiona în mod normal. Boala se manifestă prin deteriorarea cognitivă, afectând gândirea, comportamentul şi abilitatea persoanelor afectate de a îndeplini sarcinile de zi cu zi.
În prezent, peste 55 de milioane de oameni suferă de demenţă în întreaga lume şi, în fiecare an, apar aproape 10 milioane de cazuri noi, potrivit statisticilor.
Demenţa este a şaptea cauză de deces şi una dintre cauzele majore de dizabilitate şi dependenţă socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă şi poate contribui la 60-70% din aceste cazuri.
Femeile sunt afectate „în mod disproporţionat de demenţă, atât direct, cât şi indirect prin oferirea de sprijin persoanelor apropiate afectate de demenţă, ele acoperind 70% din timpul alocat îngrijirilor acestor persoane", se arată întrun comunicat al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).
În România, în anul 2022 au fost raportate de către medicii de familie, 7.920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu această maladie, potrivit INSP.
Potrivit specialiştilor, factorii de risc pentru demenţă includ: vârsta (mai frecvent la peste 65 de ani), hipertensiunea arterială, glicemia crescută (diabet zaharat), obezitatea, fumatul, consumul de alcool, inactivitatea fizică, izolarea socială, depresia.
Printre semnele şi simptomele timpurii, specialiştii enumeră: uitarea evenimentelor recente, pierderea sau rătăcirea lucrurilor, confuzia, chiar şi în locuri familiare, pierderea noţiunii timpului, dificultăţi în rezolvarea problemelor sau luarea deciziilor, dificultăţi în găsirea cuvintelor, dificultăţi în îndeplinirea sarcinilor familiare, aprecierea greşită a distanţelor faţă de obiecte.
Ziua Internaţională de Luptă împotriva Maladiei Alzheimer, lansată în anul 1994 sub umbrela federaţiei internaţionale, Alzheimer Disease International (ADI) şi sub patronajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este marcată, în fiecare an, pe data de 21 septembrie.
Mesajul din acest an vizează conştientizarea rolului esenţial al identificării factorilor de risc şi a semnelor timpurii ale demenţei pentru adoptarea de măsuri proactive de reducere a riscului şi de prevenire a apariţiei acesteia.
OMS recunoaşte demenţa ca o prioritate de sănătate publică, şi astfel, în mai 2017, Adunarea Mondială a Sănătăţii a aprobat Planul de acţiune global privind răspunsul de sănătate publică la demenţă 2017-2025.
Acesta oferă un plan cuprinzător de acţiune – pentru factorii de decizie, partenerii internaţionali, regionali şi naţionali şi OMS în următoarele domenii: abordarea demenţei ca prioritate de sănătate publică; creşterea gradului de conştientizare a demenţei şi crearea unei societăţi care să includă demenţa; reducerea riscului de demenţă; diagnostic, tratament şi îngrijire; sisteme informatice pentru demenţă; sprijin pentru îngrijitorii de demenţă; precum şi cercetare şi inovare.
Pentru a facilita monitorizarea planului de acţiune global pentru demenţă, OMS a dezvoltat Observatorul global pentru demenţă (GDO), un portal de date care adună date de ţară privind 35 de indicatori cheie ai demenţei din cele şapte domenii strategice ale planului de acţiune global.
Ca o completare a GDO, OMS a lansat Platforma de schimb de cunoştinţe GDO, care este un depozit de exemple de bune practici în domeniul demenţei, cu scopul de a stimula învăţarea reciprocă şi schimbul multidirecţional între regiuni, ţări şi indivizi pentru a facilita acţiunea la nivel global.
