În România, 2,3 milioane de oameni suferă de o boală respiratorie, iar specialiştii atrag atenţia asupra domeniilor-cheie de acţiune pentru a combate impactul major al acestor afecţiuni asupra sănătăţii publice: prevenţie şi diagnostic timpuriu, acces la tratament adecvat şi în timp util, acces echitabil la servicii de sănătate la standarde europene.
Bolile pulmonare au fost subiectul conferinţei „Sănătatea Plămânilor: Impact la nivel social”, organizată miercuri de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” împreună cu Societatea Română de Pneumologie, în contextul Zilei Mondiale a Plămânilor 2024, marcată în 25 septembrie.
În România, bolile respiratorii cronice, precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), astm şi cancer pulmonar, generează un impact major în ceea ce priveşte sănătatea publică. Aproximativ 2,3 milioane de români, adică peste 10% din populaţie, suferă de boli respiratorii, iar în 2021, 81.000 de decese au fost atribuite acestor afecţiuni, arată datele prezentate în cadrul conferinţei.
Şi pe plan mondial, sănătatea plămânilor reprezintă o preocupare majoră pentru sănătatea publică, având în vedere povara semnificativă generată de bolile respiratorii cronice, precum BPOC, astmul sau cancerul pulmonar, atât asupra sănătăţii populaţiei, cât şi a sistemelor de sănătate.
Astfel, boala pulmonară obstructivă cronică afectează sute de milioane de oameni la nivel mondial şi este, totodată, a treia cauză principală de deces, provocând peste 3 milioane de pierderi de vieţi în 2019, potrivit celor mai recente date ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Această afecţiune este şi un factor de risc crescut pentru alte probleme de sănătate, inclusiv boli cardiace.
Alte sute de milioane de oameni din întreaga lume suferă de astm. La nivelul anului 2019, datele OMS indicau peste 260 de milioane de cazuri de astm şi 455.000 de decese atribuite acestei boli respiratorii, care este cel mai frecvent întâlnită în rândul copiilor, dar afectează deopotrivă şi adulţi.
În ceea ce priveşte cancerul pulmonar, acesta rămâne cel mai letal tip de cancer, cu aproximativ 1,8 milioane de decese (18,7% din totalul deceselor survenite în urma unei forme de cancer), pe plan mondial în 2022.
În România, BPOC afectează circa 8,3% din populaţia cu vârsta peste 40 de ani, potrivit unui studiu realizat de către Societatea Română de Pneumologie (SRP).
Aceasta boală duce la scăderea semnificativă a calităţii vieţii pacienţilor şi generează costuri ridicate pentru societate. Conform unei analize a SRP, doar spitalizările asociate BPOC costă câteva sute de milioane de lei, reprezentând peste 1% din bugetul Fondului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
În ceea ce priveşte cancerul pulmonar, acesta continuă să fie cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în România şi, totodată, una dintre principalele cauze ale mortalităţii evitabile prin prevenţie, potrivit raportului State of Health in the EU – Romania, 2023 Country Profile. Doar în anul 2021, peste 11.100 de români şi-au pierdut viaţa din cauza cancerului pulmonar.
Astmul este o altă boală respiratorie care afectează 790.000 de români, în particular copii, arată ultimele estimări. Cu un impact semnificativ asupra sănătăţii respiratorii pe termen lung, astmul contribuie, de asemenea, la povara economică asupra sistemului de sănătate.
„Noi, pneumologii, vedem zilnic povara pe care aceste patologii o au asupra societăţii şi sistemului de sănătate, fie că vorbim de cei aproape 1 milion de pacienţi cu astm, din care 10% cu forme severe, de cei aproape 1.5 milioane de pacienţi cu BPOC sau de cele peste 13.000 de cazuri de cancer pulmonar”, a declarat preşedinte ales Societatea Română de Pneumologie, prof. univ. dr. Florin Mihălţan.
Pentru a lupta eficient împotriva poverii acestor boli respiratorii care afectează atât de mulţi români, specialiştii consideră că este nevoie de un diagnostic precoce al bolii, acces la tratamentul potrivit la momentul potrivit şi îngrijire medicală conform recomandărilor ghidurilor internaţionale, care să alinieze standardele din România la cele europene.
"Trebuie să tratăm afecţiunile respiratorii cronice, precum boala pulmonară obstructiv cronică (BPOC), ca priorităţi sociale şi de sănătate publică", a completat prof. univ. dr. Florin Mihălţan.
Aceste statistici subliniază nevoia urgentă de adoptare a unor măsuri eficiente în prevenţia şi gestionarea bolilor respiratorii cronice în România, care sunt adevărate probleme sociale, subliniază medicii.
„Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti este implicată activ în numeroase proiecte care vizează informarea şi educaţia populaţiei în legătură cu afecţiunile cronice netransmisibile. În ceea ce priveşte bolile respiratorii, şi în mod special cancerul pulmonar, trebuie să evidenţiez importanţa proiectului dezvoltat în prezent de către UMFCD, respectiv Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, ce capătă un rol extrem de important pentru pacienţii cu cancer”, a declarat rectorul UMF „Carol Davila”, prof. univ. dr. Viorel Jinga, în cadrul conferinţei.
"Nu putem vorbi de tratament în cancerul pulmonar fără diagnostic genetic, de aceea trebuie să nu uităm rolul fundamental pe care genetica îl va avea în evidenţierea posibilelor mecanisme implicate în cancer la persoanele nefumătoare, procent care atinge aproximativ 15-20% din totalul cazurilor. Suntem într-un moment important pentru modernizarea sistemului de sănătate, iar abordarea bolilor cronice netransmisibile, aşa cum sunt cele respiratorii, trebuie să reprezinte o prioritate, având în vedere impactul la nivel social", a completat rectorul UMF „Carol Davila”.
Potrivit datelor OMS, 91% din populaţia globală trăieşte în zone unde calitatea aerului depăşeşte limitele recomandate.
Tema din acest an a Zilei Mondiale a Plămânilor, „Aer curat şi plămâni sănătoşi pentru toţi”, scoate în evidenţă legătura strânsă dintre calitatea aerului şi sănătatea pulmonară.
Aerul poluat afectează toate categoriile de vârstă, de la sugari până la vârstnici, expunerea prelungită la acesta putând scurta viaţa, deteriora plămânii, agrava astmul şi duce la dezvoltarea bolilor respiratorii cronice.
