Cei mai mulţi medici de familie şi medici specialişti din România evită să scrie recomandări pentru îngrijire paliativă la domiciliu a pacienţilor, din cauza riscului de declanşare a unor controale impuse de legislaţia actuală, arată Consiliul Concurenţei, în cadrul unei analize a serviciilor de îngrijire paliativă.
În cadrul analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că există situaţii în care este îngrădit dreptul pacientului la servicii în timp util, anumite dosare nefiind soluţionate prin emiterea deciziei pentru îngrijiri paliative la domiciliu, din cauza epuizării fondurilor aprobate pentru această destinaţie.
Situaţiile în care un bolnav încheie un contract în mod direct cu un furnizor privat de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu sunt rare deoarece costurile nu pot fi acoperite de către pacienţi, aceştia fiind în general pensionari cu venituri foarte mici, potrivit autorităţii de concurenţă.
În acelaşi timp, persoanele neasigurate nu au acces la îngrijiri paliative la domiciliu, pachetul minimal de servicii medicale neacoperind şi aceste servicii.
Cea mai mare parte dintre pacienţii care au nevoie de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu nu ştiu că au dreptul la această facilitate, fie gratuit prin casa de asigurări, fie prin contract încheiat direct cu furnizorul de îngrijiri paliative la domiciliu, menţionează raportul Consiliului Concurenţei.
“Majoritatea medicilor de familie şi a specialiştilor evită să scrie recomandări şi să informeze pacienţii că pot beneficia de acest serviciu, deoarce există posibilitatea ca asiguratul să se prezinte la CAS înainte ca medicul emitent să fi transmis recomandarea sub semnătură electronică la CAS, respectiv în aceeaşi zi”, se arată în raport.
În această situaţie, legislaţia din domeniu prevede că se sesizează structura de control proprie pentru luarea măsurilor ce se impun.
Ca urmare, această măsură punitivă de trimitere a Corpului de control afectează considerabil disponibilitatea medicilor de a face recomandări de îngrijiri la domicliu, remarcă autoritatea.
Consiliul Concurenţei consideră că piaţa serviciilor de îngrijiri la domiciliu se va dezvolta dacă beneficiarii vor fi informaţi cu privire la drepturile lor, iar medicii vor da recomandări tuturor pacienţilor al căror diagnostic impune efectuarea unor astfel de servicii medicale.
Consiliul Concurenţei recomandă Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să impună spitalelor obligativitatea afişării la nivelul fiecărei secţii a listelor cu furnizorii autorizaţi pentru prestarea serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu, care au contract cu CNAS.
În acest fel s-ar asigura transparenţa şi a posibilitatea pacienţilor de a fi informaţi în legătură cu drepturile lor şi de a alege furnizorul, potrivit raportului.
De asemenea, Consiliul Concurenţei consideră că trebuie prelungită perioada în care medicii pot transmite recomandarea pentru îngrijiri paliative la domiciliu, astfel încât acestora să nu le mai fie teamă că vor fi sancţionaţi.
În acelaşi raport, Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor din domeniul Sănătăţii alocarea mai multor fonduri pentru îngrijire paliativă la domiciliu în România, precum şi creşterea tarifului decontat şi a duratei de care bolnavii pot beneficia de astfel de servicii, în condiţiile în care doar în jur de 8% dintre pacienţii care au nevoie beneficiază de îngrijiri paliative.
