Guvernul demis a aprobat, în şedinţa de luni, studiul de fundamentare care prevede construirea în România, de către o firmă privată, a unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem cu o valoare a investiţiei estimată la 854 milioane lei (180 milioane euro).
Proiectul, prezentat în luna martie de 360medical.ro, a fost elaborat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), şi prevede că investitorul va deţine banca timp de 25 de ani, până în 2048, şi poate vinde cu marje de profit de până la 32% pentru a-şi recupera investiţia.
Proiectul prevede realizarea acestui proiect în parteneriat public-privat şi a fost publicat (şi ulterior retras) pe site-ul CNSP, un organism guvernamental care a primit atribuţii sporite în ultima perioadă a guvernării PSD, inclusiv gestionarea parteneriatelor public-private, după ce s-a ocupat anterior doar de prognoze privind evoluţia economiei.
“În prezent, sistemul public de asigurări de sănătate cheltuie aproximativ 75 – 80 milioane euro pentru achiziţionarea de produse derivate din plasmă, respectiv, factor de coagulare plasmatic, imunoglobulina umană normală sau specifică şi albumina umană. În realitate, nevoile pacienţilor români sunt de aproximativ 3,5 ori mai mari, dacă ne raportăm la media consumului european pe fiecare tip de produs”, susţine studiul de fundamentare realizat de CNSP.
Documentul menţionează că, în realitate, consumul în România este limitat “pe de o parte de bugetul limitat alocat pentru decontarea acestor produse, dar mai ales de criza globală de imunoglobulină şi albumină”.
Pentru a justifica proiectul, documentul prezintă studii care arată că pe plan mondial, în ultimii zece ani, se constată o creştere constantă a consumului de derivate din plasmă umană – cu 6,3% pe an, în medie -, pe fondul autorizării de noi terapii cu derivate din plasmă.
“Astfel se explică atât creşterea preţurilor la aceste produse, cât şi problemele tot mai frecvente, în aprovizionarea pieţelor unde preţurile oferite sunt mai mici. Acesta este motivul pentru care se estimează că acest trend ascendent se va resimţi şi în România, chiar dacă acesta va fi limitat de alocările bugetare pentru decontarea acestor produse”, susţine nota de fundamentare.
Totuşi, documentul prezintă şi un scenariu pesimist pentru investitor, cu o creştere medie a consumului cu 5% pe an pentru următorii 30 de ani.
Potrivit proiectului, compania care face investiţia va fi obligată să asigure derivate din plasmă, totalizând între 55 milioane euro în primul an şi 140 milioane euro în anul 2048.
“În primii ani (2019-2023), până când va putea prelucra plasma colectată de la donatorii români, compania de proiect va fi obligată să asigure rezervele minime, prin achiziţionarea de la subcontractori a produselor, la un preţ limitat la media preţurilor de licitaţie din perioada 1 ianuarie – 1 septembrie 2018, marja câştigată la aceste produse situându-se sub 8%”, prevede documentul.
În cea de-a doua etapă (2024-2029), când firma privată va procesa plasma colectată în fabrici ale subcontractorilor, marja medie va urca la peste 18%.
“În a treia etapă (2030-2044), când plasma colectată va fi fracţionată în fabrica de procesare proprie, marja câştigată de compania de proiect va creşte la peste 32%”, menţionează nota de fundamentare.
Potrivit proiectului, aceste marje vor permite amortizarea investiţiilor în aproximativ 20 de ani, dacă se ia în calcul creşterea medie a consumului cu 5% pe an şi realizarea investiţiilor conform calendarului propus.
Proiectul estimează venituri semnificative pentru investitor.
“Având în vedere că banca va fi acreditată GDP şi FDA, deci va putea elibera probe şi pentru pacienţi din celelalte ţări membre ale asociaţiei internaţionale a băncilor naţionale de celule stem, se consideră faptul că la fiecare eliberare de probe compatibile către terţe ţări, se vor încasa în medie 10.000 euro/eliberare, ceea ce înseamnă venituri de peste 150 milioane euro. Pentru eliberările necesare pacienţilor români, tarifele vor fi cele stabilite de Ministerul Sănătăţii şi CNAS”, precizează nota de fundamentare.
Proiectul detaliază veniturile pe care le va realiza compania privată, inclusiv din fonduri publice.
Astfel, “categoriile de venituri de care poate beneficia partenerul privat sunt: plăţi de la bugetul de stat – Casa Naţională de Asigurari de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii, aferente produselor livrate şi decontate pe programele naţionale sau prin tarifele pe caz ponderat”, venituri din vânzarea de produse şi servicii în alte state din UE, venituri de la companiile de asigurări, plăţile de disponibilitate pentru infrastructura de colectare, depozitare, testare, procesare sânge, plasma umană şi celule stem, precum şi plăţile de disponibilitate efectuate de către autoritate către societatea de proiect, “care sunt supuse regimului de penalizare în situaţia în care bunurile şi serviciile convenite nu sunt livrate la nivelul calitativ prevăzut în contract”.
Conform documentului, Ministerul Sănătăţii, prin compania Unifarm, va fi partenerul public din proiect.
Valoarea totală a investiţiei este estimată la 854 milioane lei fără TVA, echivalent cu 180 milioane euro la cursul actual de schimb.
“Scopul investiţiei este de a valorifica potenţialul vast al resurselor de material biologic, pentru asigurarea independenţei faţă de pieţele externe, tot mai scumpe şi volatile, în paralel cu obţinerea de produse suficiente, pentru tratarea nevoilor pacienţilor români şi în final, obţinerea avantajului competitiv pentru spitalele din sistemul de stat”, mai susţine proiectul.
Investitorul privat va moderniza cel puţin 10 centre de transfuzii din reţeaua Ministerului Sănătaţii, ce urmează să fie transformate în centre regionale.
“Obiectivul imediat este de a mobiliza populaţia, în vederea creşterii numărului de donatori de sânge şi de a asigura cantităţile necesare pentru transfuzii”, menţionează documentul.
După 2048, când se va finaliza contractul, banca naţională de sânge, plasmă umană şi celule stem va reveni Ministerului Sănătăţii, prin Unifarm.
