Ministerul Sănătăţii a schimbat, la doar 17 zile după precedenta modificare, metodologia de colectare de plasmă convalescentă pentru tratamentul Covid-19, eliminând o parte dintre erorile semnalate de specialişti.
Măsura este cuprinsă în ordinul ministrului Sănătăţii nr. 1.474/2020, publicat joi în Monitorul Oficial, care modifică anexa la ordinul ministrului sănătăţii nr. 654/2020 privind aprobarea Metodologiei pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea şi distribuţia plasmei de la donator vindecat de Covid-19. Metodologia, intrată iniţial în vigoare în 22 aprilie, a fost modificată ultima dată în 11 august.
Ultima variantă, din 11 august, a fost criticată de firma care a donat aparatele de plasmafereză din România, care considera că metodologia de colectare de plasmă convalescentă conţine cinci “aberaţii” care îngreunează donarea de plasmă de la persoanele vindecate de Covid-19 şi propunea 4 măsuri pentru rezolvarea situaţiei.
Noua variantă a metodologiei, în vigoare începând de vineri, a corectat o parte dintre "aberaţiile" semnalate. Astfel, ministrul Sănătăţii a eliminat, prin noul ordin, obligaţia ca toată plasma convalescentă trebuie congelată ultra-rapid, la -25 grade Celsius.
Potrivit directorului firmei Besmax Pharma Distribution SRL (BPHD), Florin Hozoc (care a donat 18 aparate de plasmafereză centrelor de transfuzii din ţară), procedura nu avea justificare medicală, fiind practicată doar în cazul plasmei pentru fracţionare (fabricare de medicamente).
Noul ordin prevede că unităţile de plasmă, indiferent de metoda de recoltare, "se procesează şi se stochează conform procedurilor utilizate în centrele de transfuzii pentru plasma destinată trasfuzării", fiind eliminată prevederea congelării rapide a unităţilor de plasmă, "fără a se depăşi 6 ore de la recoltare, la o temperatură de sub -25°C, care să asigure congelarea completă în maximum o oră".
În ceea ce priveşte "birocraţia" donării de plasmă convalescentă, noul ordin menţine obligativitatea prezentării unor documente justificative de către donator, însă precizează că este vorba de doar un document care să ateste istoricul de infecţie cu SARS-CoV-2, respectiv încetarea riscului de transmitere a bolii, plus semnarea consimţământului informat.
În alte state din Uniunea Europeană, astfel de date sunt extrase din registrele naţionale ale pacienţilor care au fost infectaţi cu Covid-19 şi s-au recuperat. În România nu există, însă, un astfel de registru, fiindcă autorităţile nu l-au creat.
Ministrul Sănătăţii a menţinut o altă "aberaţie" semnalată de specialişti: toată plasma convalescentă trebuie în continuare testată centralizat, la Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională, pentru a fi calificată biologic şi validată.
Potirvit directorului BPHD, această testare centralizată întârzie cu peste 10 zile administrarea plasmei recoltate, care este ţinută în carantină până când INHT emite buletinul de validare pentru fiecare doză de plasmă convalescentă.
În realitate, fiecare centru de transfuzie poate să facă aceste teste fie pe echipamentele proprii, fie cu ajutorul echipamentelor existente în spitalele judeţene, astfel încât plasma respectivă să poată fi validată şi administrată în maxim 3-4 zile (şi nu 14 zile, cum se întâmplă acum).
"Singura posibilă explicaţie pentru centralizarea testării plasmei convalescente este probabil legată de existenţa unui furnizor privilegiat, care asigură echipamentele şi consumabilele pentru aceste teste efectuate la INHT", susţinea Florin Hozoc, în 17 august.
