România ar putea colecta plasmă până la finalul acestui an, o parte urmând să fie exportată în schimbul imunoglobulinei, a declarat luni ministrul Sorina Pintea, cu ocazia lansării campaniei ''Pacient, caut donator! De plasmă!''.
“Este un drum lung, anevoios, dar nu atât de lung pe cât v-aţi imagina, deoarece suntem destul de înaintaţi, astfel încât să putem colecta plasmă. Eu zic că lucrurile merg spre bine, poate nu cu paşii pe care ni i-am fi dorit", a afirmat Sorina Pintea, citată de Agerpres.
În acest moment există în România 19.826 de fiole de imunoglobulină în stoc, fiind asigurată continuitatea la nivelul depozitelor, potrivit ministrului.
"Au existat sincope, deoarece unii dintre managerii spitalelor care tratează aceşti pacienţi n-au înţeles că nu trebuie să ţinem cont de programele naţionale care sunt complementare veniturilor spitalului, ci trebuie să avem în stoc medicamente pentru pacienţi", a mai spus Pintea.
Ministrul a precizat că, în afară de reorganizarea sistemului de transfuzii, este nevoie de dotarea şi pregătirea personalului, pentru că "în centrele de transfuzii nu s-a investit nimic, în ultimii 10 ani cel puţin".
"Până la urmă, asigurarea logisticii este primul pas, astfel încât să putem să începem să colectăm plasma. Noi ne propunem la Ministerul Sănătăţii să putem face asta înainte de finalul anului şi după aceea să discutăm despre export, despre fracţionare şi despre paşii fireşti care urmează", a menţionat Pintea.
În prezent există un parteneriat public-privat promovat, precum şi un memorandum aprobat în guvern, prin care este asigurat suportul logistic.
"Noi sperăm să avem băncile acestea de plasmă şi sânge în cele opt centre regionale pe care le-am definit odată cu modificarea legislativă - centre regionale, centre judeţene, apoi implementarea acelui sistem informatic care să ne asigure trasabilitatea produselor din sânge şi plasmă. Este nevoie de circa 15 milioane de lei în prima etapă", a precizat Sorina Pintea.
După începerea colectării, România ar putea exporta plasmă în schimbul imunoglobulinelor.
Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare (ARPID) avertizează că medicamentele derivate din plasmă umană sunt esenţiale pentru cei peste 8.000 de pacienţi români diagnosticaţi cu boli rare (imunodeficienţă primară, polineuropatie cronică demielinizată, hemofilie, angiodem ereditar sau diverse alte boli autoimune).
Totuşi, numărul pacienţilor care au nevoie de medicamente derivate din plasmă umană ar putea fi aproape dublu, în condiţiile în care estimările OMS arată că în România mai sunt cel puţin încă 7.000 de persoane nediagnosticate.
În România nu există niciun centru de donare de plasmă umană pentru a fi utilizată la fabricarea de medicamente.
Un raport prezentat recent de 360medical.ro arată că România este una dintre puţinele ţări europene care nu au propria capacitate de fracţionare a plasmei, care nu a implementat măsuri concrete de acoperire a necesarului naţional din resurse proprii şi nu are niciun centru de transfuzie acreditat PMF (“Plasma Master File”).
Astfel, deşi România se situează la mijlocul clasamentului european în privinţa numărului de donatori de sânge raportat la 1.000 de locuitori, autorităţile nu au reuşit să întreprindă măsuri efective în planul încurajării colectării de plasmă umană, producţiei şi utilizării derivatelor din plasmă, pentru a asigura astfel necesarul naţional şi a reduce dependenţa de sursele externe, menţionează raportul.
