Registrul Naţional al Profesioniştilor din Sănătate, înfiinţat oficial acum patru ani, ar putea fi funcţional abia la finalul acestui an. Posibilă creştere a numărului de posturi la rezidenţiat

Registrul Naţional al Profesioniştilor din Sănătate, înfiinţat oficial acum patru ani, ar putea fi funcţional abia la finalul acestui an. Posibilă creştere a numărului de posturi la rezidenţiat

În august 2021, Guvernul a înfiinţat Registrul Naţional al Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate, la aproape doi ani după demararea proiectului. Cu toate acestea, registul nu este funcţionat nici acum, iar ministrul Sănătăţii promite o posibilă operaţionalizare a sa abia la finalul acestui an, dar nu pentru toţi profesioniştii din sistem, ci doar pentru cele patru profesii reglementate (medic, medic stomatolog, farmacist şi asistent medical). Funcţionarea registrului va permite Ministerului Sănătăţii, între altele, să vadă mai bine nevoile de resursă umană la nivel regional sau local şi să crească numărul de posturi la rezidenţiat.

Anunţurile au fost făcute joi de ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, la Forumul Naţional de Neurologie.

“Este aproape de perioada de licitaţie a pachetului tehnic pentru realizarea acestui registru, chiar am avut în urmă cu 2-3 săptămâni o întâlnire tehnică pe această problemă. Este o parte dintr-un pachet informatic puţin mai mare, care să includă şi alte componente. Sper ca până la sfârşitul anului să existe un registru funcţional”, a spus Alexandru Rafila.

“Preferăm să plecăm de la un registru care să includă iniţial profesiile reglementate. Sunt patru profesii reglementate – medic, medic stomatolog, farmacist, respectiv asistent medical”, a completat ministrul.

Ulterior, în registru vor fi adăugate şi profesiile conexe actului medical.

“Aş prefera să avem un registru funcţional până la finalul anului, care să includă profesioniştii şi să poată permite transferul datelor care există în momentul de faţă la Colegiile lor profesionale în acest registru, într-un format care să-l facă accesibil şi care să ne permită şi nouă să ne fundamentăm (...), de exemplu, când facem o planificare a numărului de locuri sau de posturi pe care îl scoatem la rezidenţiat, avem nevoie de o informaţie foarte clară, nu numai câţi medici sunt în ţară, ci unde sunt şi, mai ales, ce vârstă au, să fie şi o predictibilitate a retragerilor din activitate”, a spus prof. Rafila.

Ministrul a anunţat că, după operaţionalizarea registrului, ar putea fi majorat numărul de posturi la rezidenţiat.

“Cred că trebuie să găsim o soluţie să creştem ponderea posturilor la rezidenţiat. În momentul de faţă, marea majoritate sunt locuri în specialităţi, posturi sunt relativ puţine. Trebuie să găsim o soluţie să creştem numărul posturilor, adică să ştie tânărul medic unde urmează să lucreze”, a menţionat Alexandru Rafila.

La ultimul concurs de rezidenţiat, desfăşurat în noiembrie 2024, candidaţii au concurat pentru 4.961 de locuri şi 237 de posturi.

CE PREVEDE LEGISLAŢIA PRIVIND REGISTRUL PROFESIONIŞTILOR DIN SĂNĂTATE

Registrul Naţional al Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate este o platformă electronică în proprietatea Ministerului Sănătăţii, având regimul juridic al unei baze de date, cu scopul de a furniza datele necesare pentru managementul şi politicile de resurse umane în sănătate.

Proiectul a fost anunţat în noiembrie 2019, când Ministerul Sănătăţii a elaborat un proiect de lege în acest sens.

Noul registru naţional va fi compus din opt părţi, corespunzătoare următoarelor profesii: medic, medic dentist, farmacist, asistent medical, asistent medical generalist şi moaşă, tehnician dentar, dietetician, fizioterapeut şi biochimist, biolog şi chimist.

În Registrul Naţional vor fi colectate următoarele date privind profesioniştii din sănătate: date de identificare personală; informaţii privitoare la formarea profesională; informaţii cu privire la locul de muncă; informaţii privind autorizarea exercitării profesiei; dacă prestează activitatea cu titlul permanent, temporar sau ocazional; dacă este supus unor restricţii sau interdicţii cu privire la desfăşurarea activităţilor profesionale; informaţii privins statutul acestuia, dacă este activ sau nu.

Noul registru este necesar deoarece informaţiile privind profesioniştii din sănătate sunt în prezent disipate între Ministerul Sănătăţii, asociaţii profesionale precum Colegiul Medicilor din România, direcţiile de sănătate publică sau Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

viewscnt