Lumea medicală din România a fost zguduită în ultimele zile de scandalul legat de eroarea medicală de la spitalul Floreasca din Capitală, în care o pacientă cu cancer a suferit arsuri în timpul unei operaţii şi a decedat ulterior în urma unei posibile greşeli a personalului medical. Dincolo de scandalul mediatic, specialiştii consideră că este vorba de un caz “never event”, din care atât medicii, cât şi autorităţile din sistemul de sănătate trebuie să tragă concluzii pentru a evita repetarea unor astfel de erori.
Natura erorii
Eroarea a survenit în timpul unei operaţii la spitalul Floreasca din Capitală, în 22 decembrie. Informaţia a fost făcută publică abia cinci zile mai târziu, în data de 27 decembrie, de către deputatul Emanuel Ungureanu, care ulterior a depus plângere penală la parchet.
Primele informaţii oficiale au venit de la reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. Din descrierea mediatică a cazului, există indicii că specificaţiile echipamentelor utilizate nu erau cunoscute de către personalul medical.
"Acest accident combustional intrachirurgical este rezultatul combinaţiei între un biocid care s-a folosit la aseptizarea tegumentelor pacientei cu concentraţie ridicată de alcool, câmpurile chirurgicale textile şi folosirea unui electrobisturiu. Este foarte probabil ca, din intersecţia acestor trei elemente, să se fi produs acest incident", a afirmat secretarul de stat Horaţiu Moldovan, care a condus o echipă a ministerului care a verificat incidentul la spital.
“Este un biocid care s-a folosit la aseptizarea câmpului operator, a tegumentelor pacientei. Acel biocid are autorizaţia de a fi folosit în acest sens, problema este că electrobisturiul care s-a folosit are în specificaţia tehnică interdicţia de a fi folosit în combinaţie cu biocidul respectiv”, a completat secretarul de stat.
Totuşi, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii se feresc să indice vinovaţi în acest moment al anchetei, deşi ministrul Victor Costache a vorbit de „o manevră cirurgicală inexplicabilă”.
În urma incidentului a fost demarată o anchetă oficială de către corpul de control al Ministerului Sănătăţii. De asemenea, Serviciul Omoruri din Poliţia Capitalei s-a sesizat din oficiu şi efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.
Răspunderea pentru eroare
Răspunderea medicală şi de natură civilă pentru o astfel de situaţie este reglementată de legislaţia privind malpraxisul, cuprinsă în Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
“Malpraxisul este definit în această lege ca fiind eroarea săvârşită în timpul efectuării unui act medical, care implică răspunderea civilă a personalului medical – prin personal medical înţelegând medici, stomatologi, asistenţi medicali, moaşe, inclusiv furnizorii de servicii medicale sau medico-farmaceutice”, a explicat fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), dr. Nicolae Fotin, în emisiunea 360medical pe tema malpraxisului, difuzată la B1 TV.
“Răspundere civilă este şi atunci când vorbim de neglijenţă, de imprudenţă, de cunoştinţe insuficiente pentru acordarea actului medical necesar (...) care provoacă prejudicii pacientului – deci trebuie să existe o legătură de cauzalitate”, a completat dr. Fotin.
Însă fostul preşedinte al ANMDM avertizează că legislaţia românească nu exclude răspunderea penală în cazurile de malpraxis medical, în cazul în care acestea se suprapun pe prevederile Codului Penal.
Din informaţiile actuale, incidentul de la Spitalul Floreasca poate fi inclus în situaţiile cuprinse de legislaţia privind malpraxisul medical.
Cu toate acestea, această legislaţie, introdusă în deceniul trecut în România – chiar înainte de intrarea în Uniunea Europeană -, este încă insuficient cunoscută de actorii relevanţi.
“Legislaţia medicală este tânără în România, puţin cunoscută de către medici, dar şi de către magistraţi, care sunt chemaţi să soluţioneze cazuri de malpraxis. (...) Au fost făcute cercetări pentru a identifica vulnerabilităţi, în sensul în care aceste reglementări moderne nu sunt cunoscute în practica medicală, nucunoaşterea acestora provocând consecinţe majore în ceea ce priveşte atragerea răspunderii juridice şi civile – adică obligaţia de a plăti pacientului o compensaţie atunci când medicul comite o greşeală”, a precizat lector univ. dr. Andrei Nanu, un reputat specialist în domeniul malpraxisului medical din România, în aceeaşi emisiune.
Totuşi, gradul de conştientizare a personalului medical în legătură cu legislaţia privind malpraxisul este în creştere ca urmare a derulării unor programe de training, dar şi a cursurilor privind malpraxisul predate la universităţile de medicină şi farmacie din ţară.
Cu toate acestea, mulţi actori relevanţi din sistemul de sănătate, înclusiv actualul ministru al Sănătăţii, Victor Costache, susţin necesitatea elaborării unei noi legi a malpraxisului, care să protejeze mai bine personalul medical.
Unul dintre argumente este funcţionarea defectuasă a asigurărilor de malpraxis, în sensul în care asigurarea plătită de medici nu acoperă decât parţial despăgubirile decise de către instanţe.
De altfel, medicii şi asistenţii medicali din România sunt obligaţi prin lege să îşi facă asigurare de malpraxis pentru a putea practica.
O altă discuţie este legată de posibilitatea condamnării penale a medicilor în cazul unui malpraxis.
“De exemplu, în Statele Unite nu există malpraxis şi răspundere penală. Cred că la astfel de situaţii fac referire ieşirile publice legate de necesitatea unei noi legi a malpraxisului”, a afirmat dr. Nicolae Fotin.
Experţii avertizează că este nevoie de o mai bună cunoaştere a legislaţiei privind malpraxisul de către toate părţile relevante şi de evitarea judecării acestor cazuri prin prisma abordărilor jurnalistice.
“De multe ori, din păcate, aceste cazuri de malpraxis se soluţionează în presă. (...) În media apar două cazuri despre acuzaţii de malpraxis pe zi. (...) Cred că este şi un subiect care atrage atenţia mass-media, pentru că există un conflict, între un pacient şi un medic etc”, a comentat lector univ. dr. Andrei Nanu.
Cum ar trebui să reacţioneze sistemul medical
Despre pericolul analizării situaţiilor de malpraxis prin prisma scandalurilor de presă vorbesc şi alţi specialişti în domeniul sănătăţii.
De altfel, şi state mai dezvoltate decât România au trecut prin perioade în care scandalurile legate de erori medicale erau foarte mediatizate.
Între timp, sistemele medicale din statele dezvoltate au trecut la o abordare mai matură a erorilor medicale, ignorând scandalul mediatic.
“În ţări unde monitorizarea calităţii actului medical este o rutină, astfel de evenimente NU se soluţionează/tratează mediatic. Principalele motive sunt complexitatea unor astfel de cazuri şi tendinţa de senzaţionalizare a lor”, a explicat Vlad Mixich, membru în board-ul executiv al European Public Health Alliance (EPHA).
În cazul incidentului cu urmări tragice de la spitalul Floreasca, experţii folosesc termenul de ‘never event’.
“În medicină, un ‘never event’ este acel tip de eroare medicală serioasă care poate fi în întregime prevenită’ şi care nu ar trebui să se întâmple vreodată (...). Tot conform specialiştilor, acest tip de erori medicale sunt de interes atât din punct de vedere al sistemelor medicale, cât şi al sănătăţii publice”, a menţionat Vlad Mixich.
Astfel de evenimente nu sunt ascunse în statele cu sisteme medicale performante tocmai pentru că pot oferi medicilor informaţii importante şi sunt monitorizate pentru a evita repetarea lor.
“În Statele Unite, anual sunt aproximativ 600 de astfel de "never events" identificate. Dar acolo nimeni nu încearcă să minimalizeze gravitatea acestor cazuri sau să le scuze pe motiv că ele se întâmplă şi în alte părţi”, a precizat Vlad Mixich.
„La un moment dat, medicii şi specialiştii americani şi-au suflecat mânecile şi au început să monitorizeze cu adevărat calitatea serviciilor medicale. Pentru că doar aşa poţi diminua frecvenţa unor astfel de evenimente tragice. Nu poţi îmbunătăţi ce nu măsori”, a completat el.
În cazul incidentului de la spitalul Floreasca, “dezavantajul supramediatizării este inducerea unei isterii care blochează echipele medicale să înveţe dintr-un astfel de eveniment în aşa fel încât el să nu se mai repete”, consider expertul.
Potrivit speciali;tilor, o analiză de substanţă a cazului de la spitalul Floreasca trebuie să identifice dacă s-au respectat protocoalele de diminuare a riscurilor unor erori medicale şi să definească măsuri, care să fie transmise personalului medical, care să evite repetarea unor astfel de erori.
“În lipsa publicării unei analize root-cause (o altă rutină în astfel de cazuri în alte sisteme medicale), medicii şi pacienţii nu vor avea foarte mult de câştigat/învăţat”, avertizează Vlad Mixich.
