România are al doilea cel mai slab sistem de sănătate din Europa, după Albania, din cauza problemelor grave de manangement al sistemului public, structurii medicale învechite şi discriminării grupurilor minoritare la îngrijirea medicală, arată raportul Euro Health Consumer Index (EHCI) 2018, publicat luni de Health Consumer Powerhouse, o organizaţie neguvernamentală cu sediul în Franţa.
Astfel, din cele 35 de state europene monitorizate în cadrul raportului pe 2018, România se află pe locul al 34-lea după calitatea sistemului de sănătate, la fel ca în raportul pe 2017.
Sistemul de sănătate din România a primit 549 de puncte, puţin peste scorul Albaniei (544 puncte), dar sub scorul primit de Ungaria (565 puncte) sau Polonia (585 puncte).
Raportul este realizat pe baza a 6 indicatori principali: drepturile pacienţilor şi informarea lor, accesibilitatea sistemului de sănătate pentru populaţie, rezultatele sistemului de sănătate, diversitatea şi disponibilitatea serviciilor de sănătate, prevenire şi accesul la produse farmaceutice.
România a primit scoruri mai mari la accesibilitate (175 puncte) şi rezultate (133 puncte), dar scoruri foarte mici la produse farmaceutice (39 puncte), disponibilitatea serviciilor (52 puncte) şi prevenire (54 puncte).
Statele europene cu cele mai bune sisteme de sănătate sunt considerate Elveţia (893 puncte), Olanda (883 puncte) şi Norvegia (857 puncte).
“România are probleme grave cu managementul întregului său sistem public. În sectorul de sănătate, discriminarea grupurilor minoritare precum romii (3,5-4% din populaţie) afectează rezultatele, ceea ce în raportul EHCI 2018 este mai sever penalizat decât în rapoartele anterioare”, se arată în raport.
“De asemenea, Albania, România şi Bulgaria suferă de o structură învechită a sistemului de sănătate, cu rate înalte şi costisitoare ale îngrijirii medicale în spitale comparativ cu asistenţa medicală în ambulatoriu”, mai menţionează raportul.
Autorii raportului consideră că, cu cât este mai mare rata internărilor în spital, “cu atât este mai învechită structura îngrijirii medicale”.
“Dacă Olandezii, elveţienii şi (posibil) italienii preferă internări de lungă durată în spital, o fac pentru că îşi permit acest lucru. Bulgaria, România şi Albania nu îşi permit”, sussţine raportul, care consideră că aceste trei state au nevoie de asistenţă profesionistă pentru a-şi restructura sistemul de asistenţă medicală.
Raportul a ţinut cont şi de datele europene care arată că România înregistra în 2017 a doua cea mai mare proporţie din Uniunea Europeană a copiilor care au nevoi medicale nesatisfăcute, de 7,4%.
De asemenea, raportul a luat în considerare şi un articol publicat în noiembrie 2017 în publicaţia The Lancet, care arăta că pacienţii din România nu au acces la asistenţă corespunzătoare din cauza corupţiei din sistemul medical românesc.
