Sistemele de sănătate din România şi din celelalte state din Europa Centrală şi de Est rămân subfinanţate şi continuă să fie bazate pe un model învechit, centrat pe îngrijirea în spitale, arată raportul Central and Eastern Europe Prosperity Report 2019” realizat de Legatul Institute din Londra pentru grupul bancar austriac Erste Group.
Raportul notează că diferenţele între perspectivele pacienţilor din statele din Europa Centrală şi de Est şi ale celor din vestul Europei s-au redus în ultimii 30 de ani, după prăbuşirea Cortinei de Fier, multe state din regiune ajungând la o speranţă medie de viaţă apropiată de media Uniunii Europene, de 83,6 ani pentru femei şi de 78,2 ani pentru bărbaţi.
De asemenea, indicatori-cheie precum cei privind mortalitatea şi incidenţa unor boli, au înregistrat îmbunătăţiri şi s-au apropiat de nivelul din vestul Europei.
Totuşi, există diferenţe semnificative între statele din regiune în privinţa sănătăţii, România fiind printre statele cu performanţe mai slabe din acest punct de vedere, indică raportul.
“Şapte state din regiune se clasează mai jos de locul 70 în clasamentul agregat global al sănătăţii şi, dacă se ia în calcul prevalenţa problemelor de sănătate în rândul populaţiei, România se clasează pe locul 144 din 145 de ţări, Serbia pe locul 127 şi Estonia pe locul 130”, menţionează raportul.
Autorii raportului asociază aceste performanţe scăzute cu nivelul redus al cheltuielilor pentru sănătate.
“De exemplu, cheltuielile guvernamentale pentru sănătate sunt de obicei sub media UE de 10% din produsul intern brut (PIB), Letonia înregistrând 5,7%, România 5,9% şi Polonia 6,3% în 2018”, precizează raportul.
Astfel, Letonia are cheltuieli pentru sănătate de 940 dolari pe locuitor, România de 1.079 dolari, iar Polonia de 1.570 dolari, mult sub nivelul din Germania, de 5.551 dolari pe cap de locuitor.
Raportul punctează că satisfacţia redusă a populaţiei din aceste ţări în legătură cu serviciile de sănătate nu se va schimba până ce nu apar schimbări reale în sistemele medicale.
“Bineînţeles, calitatea serviciilor de sănătate nu înseamnă doar sumele cheltuite. Ea este legată şi de eficienţa sistemelor existente, iar principala caracteristică a întregului sistem de sănătate din Europa Centrală şi de Est este că rămâne prea dependent de îngrijirea secundară (bazată pe spitale)”, arată raportul.
Autorii raportului notează că dependenţa excesivă de îngrijirea din spitale este o relicvă a perioadei comuniste, când “modelul Semashko” folosit în fostul spaţiu sovietic considera sistemul de sănătate mai degrabă ca un mijloc de a trata bolile şi nu de a preveni problemele de sănătate sau de a îmbunătăţi sănătatea populaţiei.
Modelul Semashko prevede că finanţarea, organizarea şi gestionarea sistemului de sănătate aparţin exclusiv statului.
“Acest model a avut un impact asupra formei sistemului în Europa Centrală şi de Est, unele state având un număr dublu de paturi raportat la 1.000 de locuitori comparativ cu Marea Britanie sau Canada”, arată raportul.
Autorii documentului consideră că mulţi pacienţii care ajung în spitale ar putea fi mult mai bine trataţi în altă parte.
“Afecţiuni de durată precum astmul, diabetul şi insuficienţa cardiacă au fost identificate de OMS ca fiind cele care generează cele mai multe internări în spital ce pot fi evitate”, se menţionează în raport.
Experţii care au realizat raportul estimează că este nevoie de o schimbare culturală în rândul populaţiei, dar şi a profesioniştilor în domeniul sănătăţii din aceste ţări pentru a favoriza mai mult îngrijirea primară, educaţia în domeniul sănătăţii şi promovarea unui stil de viaţă sănătos.
În faţa provocării legate de cererea tot mai mare de servicii de sănătate, statele din regiune au recurs la mutarea unei părţi tot mai mari a costurilor de finanţare a sistemului medical către pacienţi.
“Această tendinţă ia mai multe forme, incluzând sisteme private de asigurări de sănătate pentru angajaţi, scheme publice şi plata unor sume direct de către pacienţi”, precizează raportul.
Raportul menţionează şi recentele epidemii de rujeolă din unele state din regiune, mai ales în Serbia, Bulgaria şi România, “cauzate de ratele reduse de vaccinare, parţial provocate de subfinanţare şi de numărul insuficient de campanii de informare şi de conştientizare”.
Autorii documentului avertizează că aceste deficienţe în materie de sănătate publică au un impact negativ asupra calităţii vieţii în statele din regiune, confruntate deja cu o emigraţie masivă către statele din vestul Europei.
“Prăbuşirea ratei de vaccinare pentru rujeolă în ultimul deceniu a avut ca rezultat căderea României de pe locul 49 până pe locul 102 în clasamentul prosperităţii realizat de Legatum”, punctează raportul.
