Şeful Centrului de Hematologie şi Transplant Medular de la Institutul Clinic Fundeni, Dr. Daniel Coriu, a solicitat autorităţilor din domeniul sanitar să nu reducă finanţarea Programului naţional de hemofilie, chiar dacă nu au fost cheltuiţi toţi banii alocaţi.
"Rugăm autorităţile competente - Ministerul Sănătăţii şi CNAS - să nu reducă finanţarea pentru Programul naţional de hemofilie. Absorbţia se va întâmpla în timp, pentru că lucrurile trebuie corectate în privinţa celor două probleme - educaţia pacientului, complianţa la terapie şi complianţa medicului la noul protocol ", a spus Dr. Coriu, citat de Agerpres.
Bugetul alocat programului naţional de hemofilie a fost majorat semnificativ în 2017 faţă de anii anteriori.
“Noi în 2017 nu eram pregătiţi ca profesionişti să absorbim toţi banii. Acest proces se va întâmpla în câţiva ani”, a completat Daniel Coriu.
Medicul a explicat de ce fondurile nu au fost cheltuite în totalitate.
"Ca să primească medicaţia, pacientul trebuie să vină la spital, să-şi ridice medicamentul, să aibă profilaxie, lucru care nu se întâmplă. Încă un lucru important, administrarea e intravenoasă, deci nu e simplu", a afirmat Coriu.
“Unii medici hematologi au o teamă să dea terapia profilactică corectă. Conform legii, noi putem da terapie profilactică pentru 3 luni, dar asta înseamnă foarte multe milioane de lei şi atunci ei au o oarecare anxietate în a prescrie pentru 3 luni”, a adăugat medicul.
În opinia sa, profesioniştii în sănătate trebuie să facă totul ca pacientul cu hemofilie să fie educat privind necesitatea de a respecta tratamentul.
În noiembrie 2018, un grup de lucru format din profesionişti şi asociaţii de pacienţi în domeniul hemofiliei a trimis CNAS o serie de propuneri, printre care şi aceea de reorganizare a reţelei de tratament în cazul acestei boli.
La Institutul Clinic Fundeni există un centru comprehensiv de hemofilie, centre similare existând în Timişoara şi la Buziaş.
Totuşi, specialiştii consideră că este nevoie de cel puţin patru astfel de centre, fiind Moldova şi Transilvania neavând în prezent centre.
"Noi vrem să existe un fel de reţea naţională în care să fie o ierarhie, în care, dacă un pacient devine urgenţă undeva, dau exemplu, Suceava, ştie medicul din Suceava unde-l trimite, lucrurile acestea trebuie reglementate prin lege", a explicat Dr. Coriu.
Miercuri se marchează Ziua Mondială a Hemofiliei.
În România există 1.615 de persoane care suferă de hemofilie A, din care aproape jumătate cu o formă severă, iar pacienţii au dificultăţi în accesul la tratament în ţară, arată studiul “Impactul hemofiliei A în România”, realizat recent de Ernst&Young.
“În ciuda creşterii de 2,5 ori a bugetului alocat Programului Naţional de Hemofilie şi Talasemie – de la 68.926.790 lei în anul 2016 la 173.221.560 lei în anul 2017 – şi a continuării creşterii alocării bugetare (179.323.090 lei în anul 2018), persoanele diagnosticate cu hemofilie întâmpină dificultăţi în accesul la tratament în România”, se arată în studiu.
