România a înregistrat în acest an 160 de donatori potenţiali de organe, însă doar 55 de donatori reali, care au permis realizarea a 102 transplanturi renale, 46 de ficat, trei de plămâni şi cinci de cord, a declarat marţi directorul Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), Anca Baculea.
”Din păcate, familiile unui număr de 50 de donatori nu au fost de acord cu prelevarea de organe, iar restul au avut alte probleme de sănătate care au făcut imposibilă prelevarea. Este foarte puţin. Sperăm ca până la sfârşitul anului să mai fie”, a afirmat Anca Baculea, citată de Agerpres.
Programul naţional de transplant din România cuprinde 41 de unităţi sanitare acreditate pentru prelevarea de organe. Dintre acestea, doar 11 au desfăşurat o activitate în domeniul transplantului.
”Programul naţional de transplant are o sumă limitată, nu poate programul să susţină tot tratamentul şi toate investigaţiile necesare, pre şi post transplant. Acestea pot fi susţinute şi de alte programe naţionale”, a precizat Baculea, la conferinţa ”Transplantul, pacientul pre şi post-transplant şi viaţa cotidiană a acestuia”, organizată de Asociaţia Transplantaţilor.
"Este modalitatea de spitalizare continuă, spitalizarea de zi, ambulator, care sunt plătite. Toate aceste servicii pot fi plătite prin banii de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate", a completat ea.
Directorul instituţiei consideră că reorganizarea ANT reprezintă o prioritate, deoarece agenţia nu dispune în prezent de suficientă resursă umană şi nici măcar nu face parte din Programul naţional de transplant.
De asemenea, coordonarea activităţii naţionale de transplant nu este realizată de către Agenţia Naţională de Transplant.
”Toate acestea sunt aşa din cauza normativelor legislative în vigoare. Pentru a schimba lucruri aşteptăm legea transplantului, care este în momentul de faţă la guvern, unde noi am făcut aceste propuneri de modificare şi de reorganizare”, a explicat Baculea.
Autorităţile din domeniul transplantului subliniază că populaţia trebuie informată despre existenţa Registrului donatorilor voluntari, în care orice persioană poate să îşi dea acceptul, în timpul vieţii, pentru prelevarea de organe.
”Paşii sunt simpli: se merge la notar, se face o declaraţie prin care se exprimă această dorinţă, iar notarul intră într-un Registru pe care îl completează cu această cerere şi declaraţie şi primeşte un certificat pe care îl înmânează respectivului. Cu acel certificat se merge la medicul de familie şi inclusiv pe cardul de sănătate vor fi notate aceste aspecte”, a spus Baculea.
Directorul ANT nu a putut preciza care este numărul persoanelor care şi-au dat acordul pentru prelevarea de organe deoarece Registrul donatorilor voluntari nu este monitorizat de ANT, ci de Ministerul Afacerilor Interne, iar Agenţia doar îl promovează.
Totuşi, Anca Baculea speră ca, în şase luni, registrul să devină funcţional.
Prezentă la aceeaşi dezbatere, Sorina Pintea, ministrului Sănătăţii, a precizat anterior că proiectul legii transplantului, finalizat încă din luna octombrie, se află în prezent în analiză la guvern şi ar putea fi lansat în dezbatere publică în decembrie.
România se confruntă cu o criză de donatori de organe în ultimii ani. Astfel, în 2014 au existat 138 de donatori reali în România, însă numărul s-a redus aproape continuu, ajungând la 115 în 2015, 123 în 2016 şi 65 în 2017.
În prima jumătate a acestui an, circa 30 de donatori au fost înregistraţi în România, numărul ajungând între timp la 55.
