Şcoala românească de medicină a ajuns una dintre cele mai internaţionalizate din Europa, la un deceniu de la integrarea în Uniunea Europeană, profitând de recunoaşterea diplomelor în cadrul blocului comunitar şi pe fondul nevoii de a găsi surse suplimentare de finanţare.
Un raport realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) despre ultimele tendinţe internaţionale în migraţia medicilor, asistenţilor medicali şi studenţilor la medicină arată că şcoala de medicină din România se numără printre cele mai internaţionalizate de pe continent, alături de cele din Irlanda (unde aproape jumătate dintre studenţi sunt străini) şi Polonia (unde circa un sfert dintre studenţi sunt străini).
Astfel, circa 30% dintre locurile la admitere la facultăţile de medicină din România sunt în engleză sau franceză, dedicate studenţilor străini.
În anul universitar 2018/2019, dintr-un număr total de 6.121 de locuri la admitere pentru studenţi la cele 13 facultăţi de medicină din România (11 de stat şi 2 private), 1.740 de locuri erau la programe de studii în limbi străine (engleză şi franceză).
De altfel, dintre cele 13 facultăţi de medicină din ţară, 10 facultăţi oferă programe de studii în engleză şi 4 dintre acestea au şi programe în franceză. Singurele facultăţi de medicină care nu au programe de studii în limbi străine sunt cele din Sibiu, Braşov şi Galaţi.
“În ultimul deceniu, sistemul de educaţie medicală din România a înregistrat un proces semnificativ de internaţionalizare. Astfel, şcolile medicale din ţară şi-au intensificat eforturile fie de a deschide programe, fie de a extinde capacitatea programelor de studii în engleză sau franceză”, se arată în raportul OCDE.
Între 2010/2011 şi 2018/2019, numărul de locuri de admitere la programele în engleză şi franceză oferite de şcolile de medicină din România a crescut cu 75%.
Majorarea numărului de studenţi străini la medicină a fost asociată cu o uşoară scădere a numărului de studenţi la programele de studii în română, menţionează raportul.
Cele mai multe locuri la medicină pentru studenţi străini sunt oferite de Universitatea de Medicină şi Framacie din Cluj-Napoca (unde există peste 1.600 de studenţi internaţionali, din care în jur de 870 de francezi), UMF “Carol Davila” din Bucureşti (300 de locuri pe an, program doar în limba engleză) şi UMF Iaşi.
La UMF Cluj şi UMF Iaşi, circa 40% dintre studenţii de la medicină sunt străni, în timp ce la Târgu Mureş, 35% dintre studenţii la medicină sunt străini.
Totuşi, potrivit aceluiaşi raport, doar 4% dintre medicii rezidenţi din România sunt străini care au făcut facultatea de medicină în ţară, în condiţiile în care cei mai mulţi străini care au studiat medicina în centrele universitare din ţară pleacă să facă rezidenţiatul în ţările lor de origine mai ales din cauza condiţiilor considerate necorespunzătoare din spitale.
Sursă importantă de finanţare
Experţii OCDE remarcă, în raport, că principala motivaţie a internaţionalizării facultăţilor româneşti de medicină a fost obţinerea de surse suplimentare de venit, pe fondul subfinanţării cronice a sistemului de educaţie din România.
Astfel, un raport din 2015 al Facultăţii de Medicină de la UMF Cluj arată că taxele plătite de studenţii străini aduc venituri de circa 7 milioane de euro pe an universităţii.
Banii permit în primul rând atragerea şi menţinerea unor profesori buni, prin oferirea unor câştiguri atractive, menţionează raportul.
În cazul UMF Cluj, numărul ridicat de studenţi francezi este o consecinţă a sistemului numerus clausus practicat de facultăţile de medicină din Franţa.
Competiţie acerbă
Nevoia de a trage studenţi străini a generat o adevărată competiţie între universităţile de medicină şi farmacie din România.
Unele dintre ele, precum cele din Cluj, Târgu Mureş sau Iaşi, sunt considerate cele mai avansate din punctul de vedere al internaţionalizării.
Facultatea de Medicină de la UMF Cluj, spre exemplu, oferă studenţilor străini cu rezultate bune burse care le acoperă o mare parte din costuri.
În primul semestru al anului universitar 2018/2019, 20% dintre studenţii la medicină la pragramul de studii în franceză primeau burse de merit cuprinse între 1.000 şi 1.250 de euro pe lună. “Aceste sume acoperă în mare parte costurile lunare, inclusiv cele cu cazarea”, notează raportul.
De altfel, conducerea facultăţii a precizat pentru OCDE că programul de studii în franceză, cel mai de succes al său, a fost realizat pe modelul din Franţa.
Facultatea are 150 de noi locuri la admitere la programul în franceză, deşi ar avea dreptul la 180 de locuri, potrivit normelor ARACIS, dar preferă să nu mărească numărul de locuri pentru a păstra un nivel ridicat al educaţiei oferite.
Nivel următor: filiale în străinătate
O altă universitate de succes în atragerea studenţilor străini la medicină este Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) Târgu Mureş, care deschide, în premieră pentru o instituţie de învăţământ superior din România, o filială la Hamburg, în Germania, începând cu anul universitar 2019-2020, în care 150 de studenţi vor învăţa medicina în limba engleză.
Decizia a fost luată în condiţiile în care majoritatea studenţilor străini proveneau, în anul universitar 2018/2019, din Germania.
“Pentru a răspunde acestei cereri, în special din partea studenţilor din Germania şi din statele vecine, universitatea şi-a propus să deschidă o flială în Germania”, menţionează raportul.
De altfel, între timp, universitatea a anunţat că a selectat deja studenţii pentru filiala din Hamburg.
Taxe mici
Studenţii străini la medicină sunt atraşi la facultăţile din România în principal de taxele mici.
Potrivit raportului OCDE, taxele practicate de facultăţile româneşti de medicină de stat sunt cuprinse între 3.150 euro pe an (la Sibiu) şi 6.000 euro pe an (la Bucureşti) pentru studenţii străini. Cele mai multe facultăţi de medicină din România, inclusiv cele din Cluj, Iaşi şi Târgu Mureş, solicită 5.000 euro pe an pentru studenţii la programele în limbă străine.
Spre comparaţie, studenţii străini care studiază medicina în Polonia plătest taxe anuale cuprinse între 9.950 euro (la Facultatea de Medicină din Torun) şi 14.250 euro (la Poznan), cele mai multe facultăţi solicitând taxe anuale de 11.000 euro, potrivit aceluiaşi raport.
