Sectorul de Sănătate din România are potenţialul de a înregistra un ritm de dezvoltare fără precedent în următorul deceniu, ajutat şi de consecinţele pandemiei, dar şi de finanţarea redusă a domeniului de până acum, relevă o analiză a Băncii Transilvania.
România a înregistrat în ultimii ani o creştere treptată a finanţării de sănătate, dar aceasta rămâne insuficientă pentru a face faţă nevoilor şi mult sub nivelul mediu din UE.
Astfel, cheltuielile cu sănătatea raportate la populaţie au crescut de la 308 euro pe locuitor în 2011 la 584 euro în 2018, dar România continuă să se menţină pe ultimul loc din Uniunea Europeană.
De asemenea, raportul cheltuielilor cu sănătate pe locuitor în România faţă de nivelul mediu din zona euro a crescut de la 12,3% în 2014 la 17% în 2018, ceea ce confirmă un proces de convergenţă graduală, potrivit analizei.
Cu toate acestea, cheltuielile cu sănătatea au reprezentat doar 5,6% din PIB în România în 2019, un nivel inferior mediei din Uniunea Europeană, de 9,9% din PIB.
"Subliniem faptul că în România spitalele prezintă cea mai ridicată pondere în totalul cheltuielilor cu sănătate (46,5% din total în 2018, cu peste 10 puncte procentuale superior nivelului din zona euro", se arată în analiza băncii.
De asemenea, ponderea altor furnizori de bunuri medicale (spre exemplu farmacii) în totalul cheltuielilor cu sănătatea este de 25,1% în România, mai ridicată comparativ cu media zonei euro, de 17,8% în 2018.
Pe de altă parte, serviciile în ambulatoriu au reprezentat doar 14,9% din totalul cheltuielilor cu sănătate în România în 2018, cu 10 puncte procentuale sub nivelul din zona euro.
"Subliniem faptul că asistenţa medicală curativă deţine ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor de sănătate din România (aproximativ 55% din total în 2018), nivel superior ţărilor din regiune membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Poloniei", arată raportul.
Pe de altă parte, asistenţa medicală preventivă şi asistenţa medicală pe termen lung au ponderi reduse în totalul cheltuielilor de sănătate din România (1,4%, respectiv 5,6% în 2018, cfaţă de 2,8%, respectiv 16% în zona euro).
De asemenea, ponderea finanţării personale în totalul cheltuielilor de sănătate este de 19,5% în România, nivel superior celui din zona euro (15,3%).
"Ne aşteptăm la dezvoltarea sectorului de sănătate cu un ritm ridicat în acest deceniu, într-o evoluţie influenţată de consecinţele pandemiei (accentul pe servicii de sănătate de calitate), potenţialul ridicat de îmbunătăţire a infrastructurii critice (inclusiv proiectele de realizare a spitalelor regionale), persistenţa costurilor reale de finanţare la un nivel redus/accesibil şi implementarea programelor lansate la nivelul Uniunii Europene (Next Generation şi cadrul financiar multianual 2021-2027)”, menţionează documentul.
Analiştii băncii subliniază că pandemia de cCovid-19 a readus în prim plan importanţa dezvoltării infrastructurii critice, mai ales în sectorul de sănătate, dar şi în celelalte ramuri ale economiei, în general.
