Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, o ordonanţă care modifică Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului. Printre măsurile care urmează să fie implementate se numără elaborarea unui set de proceduri şi recomandări pentru investigaţiile care trebuie efectuate pentru diagnosticul fiecărui tip de cancer şi pentru calitatea acestor investigaţii, precum şi introducerea de servicii de psihologie clinică, potrivit preşedintelui Comisiei de oncologie a Ministerului Sănătăţii, conf. univ. dr. Michael Schenker.
De asemenea, vor fi elaborate standarde de certificare a calităţii investigaţiilor care sunt efectuate pe parcursul diagnosticului oncologic şi un manual al calităţii acestor servicii.
„Adică, indiferent unde sunt efectuate aceste investigaţii, în ce oraş, în ce unitate sanitară din ţară, datele care vor fi prezentate, care vor face parte din acele rapoarte, vor fi similare", a precizat dr. Schenker, după şedinţa de Guvern în care a fost aprobată ordonanţa de modificare a Planului Naţional de Combatere a Cancerului.
Obiectivul principal este de a aduce la acelaşi nivel serviciile medicale din toate regiunile ţării şi din toate unităţile sanitare, în funcţie de criteriile de competenţă.
De asemenea, vor fi elaborate seturi de recomandări pentru investigaţiile care trebuie efectuate pentru diagnosticul fiecărui tip şi subtip de cancer.
„În felul acesta, practic, se va putea elabora schematizat traseul pacientului pentru fiecare din aceste localizări, din aceste tipuri şi subtipuri de cancere", a spus conf. dr. Michael Schenker, citat de Agerpres.
În plus, vor fi introduse şi servicii de psihologie clinică, pentru a răspunde unei nevoi a pacienţilor din sistemul medical oncologic.
CE CONŢINE ORDONANŢA APROBATĂ DE GUVERN
Ordonanţa modifică mai multe prevederi ale Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului, începând cu modul de finanţare.
Astfel, proiectul de act normativ prevede că Planul va fi finanţat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerul Sănătăţii şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), după caz.
Varianta în vigoare stabileşte că “Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România se finanţează în principal de către Ministerul Sănătăţii de la bugetul de stat”.
Alto modificare importantă este abrogarea articolului 7 din Legea nr. 293/2022, care fixează Ministerului Sănătăţii un termen de 180 de zile pentru a introduce în Guvern normele de aplicare ale Planului Naţional de Combatere a Cancerului.
“În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul aprobă prin hotărâre normele de aplicare a legii şi de implementare a Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, elaborate de Ministerul Sănătăţii împreună cu fiecare minister care are reţea medicală”, prevedea articolul abrogat.
Termenul de la care se calculau cele 180 de zile este 1 ianuarie 2023.
Totuşi, există câteva modificări faţă de varianta propusă iniţial de Ministerul Sănătăţii, după dezbaterea organizată luni de instituţie.
În varianta iniţială, proiectul de ordonanţă elimina o prevedere importantă a Legii nr. 293/2022, care stabileşte că “suma aprobată anual pentru finanţarea planului naţional reprezintă cel puţin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de sănătate la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate”.
În varianta care a intrat în şedinţa de guvern, această prevedere nu a mai fost eliminată.
Totuşi, şi în varianta care a intrat în şedinţa Guvernului, proiectul de ordonanţă elimină prevederea potrivit căreia “sumele alocate Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România necheltuite în anul în curs sau în perioada de implementare se reportează pentru anul următor, respectiv pentru următorul plan naţional de prevenire şi combatere a cancerului”.
În varianta intrată în Guvern, “fondurile necesare pentru acordarea şi decontarea la nivelul realizat, a serviciilor şi investigaţiilor medicale prevăzute în cadrul Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, se aprobă prin legile bugetare anuale, atât în bugetul FNUASS cât şi în bugetul Ministerului Sănătăţii”.
“Sumele aprobate prin legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exerciţiului bugetar, cu respectarea regulilor şi a condiţiilor prevăzute de lege”, se arată în varianta finală a ordonanţei.
O altă prevedere eliminată este cea potrivit căreia “sumele alocate Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România nu pot face obiectul unor rectificări negative, cu excepţia unei situaţii de forţă majoră ce impune suplimentarea sumelor destinate exclusiv tratamentului curativ de cancer”. În varianta finală a actului normativ, această prevedere a dispărut.
O noutate, în varianta finală a ordonanţei, este înfiinţarea unui Program de inovaţie în sănătate, “ca un mecanism de acces la tratamente inovative, finanţat prin transferuri de la bugetul de stat prin transfer din bugetul Ministerului Sănătăţii către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”.
Criteriile şi condiţiile de acces, precum şi procedura de decontare din programul de inovaţie urmează să fie aprobate ulterior, printr-un ordin comun al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Modificările propuse iniţial şi care se regăsesc în forma finală a ordonanţei vizează dezvoltarea unui nou subprogram de testare genetică, care să permită introducerea de noi paneluri de testare genetică în funcţie de medicamentele ţintite care intră în rambursare ca urmare a negocierii şi încheierii unor contracte cost-volum sau cost-volum-rezultat.
Proiectul prevede şi introducerea radioterapiei stereotactice în completarea celorlalte metode de radioterapie care sunt deja rambursate din FNUASS, în cadrul Programului Naţional de Oncologie, subprogramul de radioterapie.
