România are o reţea de genetică medicală cu şapte centre regionale, la Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Oradea, Craiova şi Târgu Mureş, ultimul fiind deschis în luna mai 2024. Un reprezentant al Ministerului Sănătăţii a anunţat că instituţia a solicitat fonduri europene pentru investiţii în aceste centre, precum şi în centrele de expertiză.
"Pe partea de fonduri europene, (...) am transmis către Ministerul de Finanţe propunerile ca să avem două apeluri pe centre de genetică şi centre de expertiză. Aşteptăm decizia Ministerului Fondurilor Europene şi vom vedea exact cum vom proceda în continuare", a declarat Lidia Onofrei, consilier superior în cadrul Direcţiei generale de sănătate publică şi programe de sănătate, citată de Agerpres.
"S-au făcut eforturi deosebite pentru a primi din Programul Operaţional Sănătate fonduri şi pentru partea de genetică şi pentru partea de boală rară, pentru că sunt mai apropiate de partea de genetică. Fără genetică, celelalte diagnostice au un semn de întrebare", a completat reprezentanta Ministerului Sănătăţii, la Conferinţa de Genetică Medicală organizată la Târgu Mureş.
În prezent, în România există şapte centre regionale de genetică şi 38 de centre de expertiză.
"Din aceste 38 de centre, o parte sunt în 13 din cele 24 de reţele europene (...). Solicitarea Comisiei Europene este de a lucra în consorţii, adică, dacă avem o anumită patologie, să încercăm să ne organizăm într-un consorţiu, să participăm la reţeaua respectivă. În momentul de faţă în România avem două reţele, două consorţii", a mai spus Lidia Onofrei.
Potrivit reglementărilor în vigoare, centrele regionale de genetică medicală sunt structuri funcţionale fără personalitate juridică, cu rolul de a coordona întreaga activitate de profil din zona arondată.
Centrele regionale trebuie să dispună de laboratoare de testare genetică şi de medici de specialitate implicaţi în problema bolilor genetice.
