Oncologia intervenţională este utilizată în tratamentul cancerului de câţiva ani în Europa, în special în cancerul de ficat, care reprezintă a doua cauză de deces în oncologie. România, Franţa, Italia sunt considerate ţări endemice în Europa la capitolul cancer hepatic şi luptă din răsputeri să scadă ratele de deces. Introducerea oncologiei intervenţionale în programul naţional de oncologie şi decontarea ei ar fi o soluţie pentru a rezolva această problemă de sănătate publică în România, sunt de părere medicii turci, care o folosesc ca tratament de primă linie în multe tumori hepatice.
Prima linie de terapie pentru cancerele hepatice primare şi metastazele colorectale la ficat o reprezintă rezecţia chirurgicală a metastazelor. Din cauza numărului, dimensiunii şi localizării leziunilor, precum şi a stării pacientului, doar 20% dintre pacienţi sunt eligibili pentru operaţie.
,,Oncologia intervenţională ete relativ nouă, de doar 10 ani în Europa, dar rezultate ei arată că poate duce la creşterea duratei de viaţă, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi ar putea fi curativă în cazurile diagnosticate în timp util. Noi încercăm acum să determinăm standarde noi, fiindcă ea este fundaţia tratamentului pentru cancerul hepatic”, a declarat dr. Murat Dökdök, radiolog intervenţional în cadrul Centrului Medical Anadolu.
Metodele oncologiei intervenţionale presupun un risc mai mic asupra pacienţilor şi mai puţin timp de recuperare în comparaţie cu operaţia deschisă.
Nu există centre radioembolizare în Europa de Est
Fiind un domeniu de avangardă, oncologia intervenţională este destul de costisitoare, necesitând dotări de ultimă oră şi specialişti supraspecializaţi. În lume, la ora actuală există 8111 oncologi intervenţionali, din care 200 în Turcia. Aceştia provin din rândul radiologilor sau a radiologilor intervenţionişti, supraspecializaţi în oncologie intervenţională. În SUA s-a introdus direct specialitatea de oncologie intervenţională, care durează 4 ani, în timp ce în Europa este o supraspecializare, care se face şi care este certificată de CIRCE.
Doar acesţi specialişti sunt abilitaţi să distrugă tumorile hepatice prin tehnici minim invazive, cum ar fi ablaţia sau embolizarea. Chimioembolizarea este relativ frecventă, dar mai populară şi mai des utilizată de către medici comparativ cu radioembolizarea, o procedură nouă care nu este disponibilă în majoritatea ţărilor est-europene.
,,Nu există centre în Europa de Est de radioembolizare. Cu toate acestea, pentru a creşte fiabilitatea şi reproductibilitatea acestor tratamente cu o precizie ridicată, tehnicile inovative trebuie să fie implementate în practica noastră de rutină”, e de părere dr. Murat Dökdök.
O cură de radioembolizare, în jur de 25.000 de euro
În privinţa costurilor, o cură de radioembolizare la Centrul Medical Anadolu costă în jur de 25.000 de euro. O parte din acest tratament este decontat de către statul turc pentru cetăţenii săi, restul costurilor le acoperă pacienţii din buzunar.
Întrebat ce părere are despre introducerea oncologiei intervenţionale într-un program naţional de oncologie în România, dr. Murat Dökdök a precizat că ,,oncologia intervenţională ar trebui să fie inclusă în programul naţional şi decontată de asigurările de sănătate”, iar dr. Inge Aivas, Manager Medical la Centrul Anadolu a completat că ar fi necesară şi o analiză cost eficienţă, având în vedere că în proporţie de 70-80% din cazurile tratate prin intermediul oncologiei intervenţionale răspund excelent tumoral.
