Poluarea aerului afectează sănătatea inimii chiar şi în cazul unor concentraţii reduse de particule periculoase, arată un studiu britanic

Poluarea aerului afectează sănătatea inimii chiar şi în cazul unor concentraţii reduse de particule periculoase, arată un studiu britanic

Persoanele expuse chiar şi unor niveluri scăzute de poluare a aerului au riscuri mai mari de a dezvolta în timp schimbări structurale la nivelul inimii ce pot duce la insuficienţă cardiacă, arată un studiu realizat în Marea Britanie, citat de Reuters.

Poluarea aerului a fost de mult timp asociată cu un risc mai mare de infarct şi de atac vascular cerebral, însă noul studiu, prezentat recent în publicaţia Circulation, arată că poluarea poate afecta funcţionarea inimii.

Cercetătorii au analizat date legate de expunerea la poluarea aerului din cauza traficului rutier şi la rezultatele testelor cardiace în cazul a 3.920 de adulţi care nu prezentau boli cardiovasculare.

Analizele au arătat că expunerea la particule în suspensie denumite PM2.5 (ce includ un amestec complex de praf, fum şi picături de lichid) şi de dioxid de azot, un gaz toxic emis de maşini, a fost asociată cu o lărgire a ventriculelor inimii.

“Poluarea aerului pare să afecteze sănătatea cardiovasculară chiar şi în cazul expunerii la niveluri reduse. Este important pentru că aceste schimbări pe care le-am observat sunt similare celor care au loc în cazul insuficienţei cardiace”, a declarat Nay Aung de la Queen Mary University din Londra, care a condus echipa de cercetători.

Pentru a calcula expunerea la poluare, cercetătorii au examinat date privind nivelurile medii de poluare a aerului la adresele participanţilor la studiu.

Jumătate dintre participanţi au fost expuşi la concentraţii medii de sub 9,9 micrograme de particule PM2.5 pe metru cub de aer (µg/m3) şi cel mult 28,2 µg/m3 de dioxid de azot.

Nivelurile sunt sub cele considerate periculoase de reglementările britanice, deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că nu există niciun nivel sigur pentru sănătate în ceea ce priveşte particulele PM2.5.

Cercetătorii au măsurat apoi structura inimii într-o perioadă de 5,2 ani după ce au început să măsoare nivelul poluării aerului la care sunt expuşi participanţii.

Potrivit studiului, pentru fiecare 1 µg/m3 suplimentar de PM2.5 şi pentru fiecare 10 µg/m3 în plus de dioxid de azot, participanţii înregistrau o creştere a volumului inimii cu circa 1%.

Un raport publicat la începutul acestui an de OMS arată că România are un nivel median al poluării cu particule PM2.5 de 19 µg/m3 şi de 20 µg/m3 în zonele urbane (22 în Bucureşti), faţă de 14 µg/m3 în Germania sau 16-17 µg/m3 în Austria.

viewscnt