Bacteriile rezistente la antibiotice se extind tot mai mult în Uniunea Europeană şi devin o ameninţare serioasă pentru sănătate, arată un raport realizat de agenţii europene în domeniul sănătăţii, care arată că România se numără printre statele europene în care se remarcă o creştere rapidă a rezistenţei la mai multe tipuri de antibiotice.
Raportul, realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), cu sediul în Parma (Italia), şi de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC), cu sediul în Stockholm (Suedia), prezintă situaţia din statele membre ale UE în 2017.
Rezistenţa la medicamente este stimulată de folosirea excesivă sau neadecvată a antibioticelor, ceea ce încurajează bacteriile să evolueze şi să supravieţuiască, găsind modalităţi de a rezista medicamentelor.
Raportul redactat de cele două agenţii a arătat că bacteria Campylobacter, care provoacă diaree, a devenit atât de rezistentă la fluorochinolone în anumite state încât aceste antibiotice nu mai au efect în tratamentul cazurilor grave.
România se numără printre statele în care s-a observat o creştere a rezistenţei bacteriilor la mai multe antibiotice.
În cazul Salmonella, “ratele de rezistenţă la ciprofloxacină au fost cele mai mari în Polonia, Cipru, România şi Malta (între 24,8% şi 30,3%)”.
“Nivelul înalt de rezistenţă la ciprofloxacină din Polonia şi România poate fi explicat prin proporţia mare detectată a serotipului S. Enteritidis, care devine mai uşor rezistent la ciprofloxacină decât alte serotipuri de Salmonella”, arată raportul.
În cazul serotipului Salmonella Typhimurium (S. Typhimurium), s-a remarcat o creştere semnificativă a rezistenţei la tetraciclină în România şi în alte trei state din UE, potrivit raportului. În România, S. Typhimurium are cea mai mare rată de rezistenţă la mai multe antibiotice (65%) din UE.
Mai grav, raportul arată că rezistenţa la cel puţin 3 antibiotice este tot mai răspândită în Europa în cazul Salmonella.
Situaţia este considerată îngrijorătoare de specialişti.
“Chiar şi rate reduse (ale rezistenţei la mai multe antibiotice) înseamnă că mii de pacienţi din întreaga UE au opţiuni de tratament limitate pentru infecţiile severe”, a declarat responsabilul ştiinţific al ECDC, Mike Catchpole.
Raportul a provocat reacţii la nivelul Comisiei Europene. “Acest raport arată că intrăm într-o lume în care şi cele mai cumune infecţii devin dificil – şi uneori imposibil – de tratat”, a comentat comisarul european pentru Sănătăate şi Siguranţă Alimentară, Vytenis Andriukaitis, într-un comunicat.
