România are doar un psihiatru la 10.000 de locuitori şi un centru de sănătate mintală la 300.000 de locuitori

România are doar un psihiatru la 10.000 de locuitori şi un centru de sănătate mintală la 300.000 de locuitori

Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP) trage un semnal de alarmă legat de nevoia de reformă a sistemului din România. Potrivit specialiştilor, persoanele care suferă de tulburări psihiatrice au nevoie de îngrijiri complexe, necesitând atât intervenţia medicului psihiatru cât şi a colaboratorilor săi din domeniile conexe (prevenţie, asistenţă medicală primară, servicii din spitalele generale, servicii comunitare, spitale de psihiatrie).

Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie: 1 român din 2 cu tulburări mintale şi de comportament este diagnosticat şi tratat instituţional pentru boli psihice.

Conform Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), în 2021 se înregistrau 232.000 de cazuri de tulburări mintale şi de comportament, cărora în fiecare an li se adaugă circa 250.000 de cazuri noi, se arată într-un comunicat al AARPP.

Harta tulburărilor mintale si de comportament în România arată că avem aproximativ 30 de cazuri noi la 1.000 de locuitori/an.

Lipsa unei reforme în sănătatea mintală din România creşte povara deja existentă, care este asociată tulburărilor psihiatrice, a afirmat preşedintele ARPP, Ana Giurgiucă cu ocazia Conferinţei Naţionale de Psihiatrie organizată de Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie în perioada 7 - 10 iunie.

„Rolul medicului psihiatru este unul central în cadrul serviciilor de sănătate mintală. Nevoile complexe de îngrijire necesită şi prezenţa altor specialişti pentru a forma echipe multi - şi interdisciplinare", a declarat Ana Giurgiucă, într-un comunicat.

Potrivit acestuia harta instituţională a României este slab aspectată şi cu mult sub media europeană/mondială.

„Avem aproximativ 0,1 psihiatri la 1.000 de locuitori, 1 pat în centrele de specialitate la 1.000 de locuitori şi 0,38 centre de sănătate mintală la 100.000 de locuitori. Suicidul afectează persoanele şi familiile acestora, din toate păturile socio-economice şi din toate categoriile de vârstă. Unul din 100 de decese survine din cauza suicidului. Se estimează că, pentru fiecare deces prin suicid, există încă 20 de tentative suicidare ale individului în cauză", se arată în comunicat.

Schizofrenia, tulburare psihiatrică majoră cu o prevalenţă de 0.5% în cadrul populaţiei generale, reprezintă o preocupare esenţială pentru sistemele de sănătate mintală, întrucât în fazele acute este cea mai dizabilitantă dintre toate bolile.

Persoanele care suferă de schizofrenie sau de alte tulburări psihiatrice majore supravieţuiesc, în medie, cu 10-20 ani mai puţin faţă de populaţia generală, în special datorită unor comorbidităţi somatice care pot fi prevenite, arată ARPP.

Tulburările psihiatrice au o incidenţă şi prevalenţă crescute la nivel mondial.

Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, o persoană din 8 trăieşte cu o tulburare psihiatrică.

Prevalenţa diferitelor afecţiuni din sfera sănătăţii mintale variază în funcţie de sex şi de vârstă, cele mai frecvente fiind tulburările anxioase şi cele depresive.

Pandemia de Covid-19 a generat o criză globală de sănătate mintală, crescând nivelul de stres pe termen scurt şi lung şi, astfel, subminând sănătatea mintală a milioane de persoane.

Conform estimărilor OMS, în primul an de pandemie s-a înregistrat o creştere cu peste 25% a tulburărilor anxioase şi depresive, simultan cu scăderea accesului la serviciile de sănătate mintală, fapt ce a dus la creşterea timpului pentru obţinerea tratamentului corespunzător pentru afecţiunile psihiatrice.

Reprezentanţii ARPP spun că, stigmatizarea este o barieră majoră în calea accesului pacienţilor către îngrijiri şi în calea îmbunătăţirii serviciilor de sănătate mintală.

„Stigma poate duce la izolare socială, discriminare şi încălcarea drepturilor omului în multiple contexte, având un impact negativ major asupra capacităţii unei persoane de a câştiga un venit, de a avea o locuinţă, de a avea acces la servicii sanitare de calitate, de a contribui în cadrul comunităţii şi de a se recupera. Pentru combaterea stigmei cel mai eficient tip de intervenţie este contactul social, pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor şi atitudinilor legate de stigmatizare", susţinesursa citată.

viewscnt