Algoritmii inteligenţei artificiale (AI) pot îmbunătăţi calitatea generală a screeningului cancerului de sân, dacă sunt utilizaţi în tandem cu evaluările făcute de către medicii radiologi. Această constatare vine în urma unui studiu realizat de cercetători americani, care s-au aplecat asupra mamografiei digitale (DM) şi a metodelor de evaluare a ingineriei inverse (DREAM). În timp ce SUA salvează de ani de zile sute de mii de vieţi folosind mamografia în screeningul cancerului de sân, România bate pasul pe loc privind implementarea unui screening care ar depista precoce cancerul mamar.
Oamenii de ştiinţă din mai multe instituţii de cercetare (Institutul de Cercetare pentru Sănătate Kaiser Permanente din Washington, Şcoala de Medicină a Universităţii din Washington, Sage Bionetworks IBM Research), au studiat mai mult de 310.000 de mamografii de screening.
„Această evaluare DREAM Challenge a permis evaluarea riguroasă a algoritmilor de învăţare profundă de ultimă generaţie în două seturi de date independente. Este un efort de comparaţie foarte necesar, având în vedere importanţa şi activitatea cercetării AI în acest domeniu”, a precizat medicul oncolg Justin Guinney, vicepreşedinte la Sage Bionetworks, potrivit publicaţiei AI in Healthcare.
Din septembrie 2016 până în noiembrie 2017, echipe din 44 de ţări au participat la acest proiect. Au fost utilizate peste 144.000 de mamografii de screening din Statele Unite pentru a antrena şi valida algoritmii, iar pentru un al doilea set de date au fost folosite peste 166.000 de mamografii de screening din Suedia, care a servit ca o cohortă de validare independentă, astfel încât echipele să poată confirma rezultatele.
Informaţiile sensibile ale pacienţilor au fost protejate printr-o abordare model-la-date, care le-a permis cercetătorilor să exploreze eficacitatea algoritmilor lor fără a pune riscul confidenţialităţii oricui.
„Îngrijorările pe care le simt pacienţii cu privire la utilizarea imaginilor medicale sunt întotdeauna primele în mintea noastră. Noua abordare model-la-date pentru schimbul de date este inovatoare, dar şi esenţială pentru păstrarea vieţii private, deoarece permite participanţilor să contribuie cu inovaţii care ar putea îmbunătăţi efectiv standardul de îngrijire, fără a primi acces la datele de bază”, a declarat medicul Diana Buist, de la Institutul de Cercetări pentru Sănătate Kaiser Permanente din Washington.
Autorii studiului susţin că un algoritm AI combinat cu evaluarea unui radiolog oferă o precizie interpretativă mai mare a mamografiei în programele de screening, comparativ doar cu interpretarea unui singur radiolog. Asociaţia Americană a Inimii (AHA) a mers mai departe în privinţa mamografiei, discutând deja despre utilizarea acestei investigaţii pentru a depista afecţiunile cardiace.
România campioană în Europa la decese prin cancer mamar
În România, cancerul de sân reprezintă a doua cauză de deces prin cancer la femei, rata de mortalitate fiind cea mai mare din Europa. Acest lucru se întâmplă pentru că 80% din cancerele la sân sunt depistate în stadii avansate, cu şanse mult reduse de vindecare.
,,Pentru cancerul de sân, în România nu există screening la nivel naţional. În ţările occidentale ( în care există un program naţional de screening mamografic pentru cancerul de sân, pentru toate femeile peste 45 de ani), 70-80% din cancerele de sân sunt diagnosticate în stadii iniţiale (cancer de sân precoce)”, a precizat dr. Iosif Niculescu, medic ginecolog la clinica Mediplus.
În opinia acestuia, orice femeie care nu prezintă simptome trebuie să se prezinte la ginecolog pentru examen de rutină la 1 an- maxim 2 ani. Medicul le recomandă femeilor să nu uite de palparea sânilor pentru a depista eventuale nereguli, iar după vârsta de 30 de ani să includă în controlul anual, în plus faţă de PAP, ecografie trans-vaginală şi o ecografie mamară.
,,După 45 de ani este necesar screening mamografic, completat cu ecografie de sân, iar după 50 de ani – examen clinic ginecologic odată pe an, o dată la 3 ani PAP şi la 2 ani mamografie până la 70 de ani”, a precizat dr Iosif Niculescu.
Potrivit specialiştilor români, foarte multe cazuri de cancer de sân rămân nediagnosticate şi fără şanse de vindecare, deoarece numai 6% dintre femeile din România cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani fac anual mamografii, media în UE fiind de 58%.
În toamna anului trecut, Sorina Pintea, fostul ministru al Sănătăţii anunţa că programul de depistare precoce a cancerului de sân, finanţat din bani europeni, se află în faza de implementare a etapei I care presupune dezvoltarea metodologiilor de testare, instruirea personalului ce va fi implicat în etape de screening, precum şi dezvoltarea de registre de screening. De atunci, nu se mai ştie nimic. Între timp, conform statisticilor o româncă la fiecare oră află că suferă de cancer mamar.
Mai puteţi citi despre Sănătatea femeii:
Menopauza precoce: Terapia cu estrogeni ajută la menţinerea arterelor curate
