În fiecare an, pe 14 noiembrie, la nivel global, se marchează Ziua Mondială a Diabetului, o campanie iniţiată de Federaţia Internaţională de Diabet pentru a aduce în prim-plan complexitatea acestei afecţiuni cronice grave, care reprezintă una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică. Cu această ocazie, Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice atrage atenţia că doar jumătate dintre pacienţii cu diabet zaharat din România urmează un tratament, fenomen care se înscrie în tendinţa la nivel mondial.
În România, 11,6% din populaţia adultă suferă de diabet zaharat, iar 16,5% se află în stadiul de prediabet, conform datelor singurului studiu de prevalenţa diabetului în România - studiul epidemiologic PREDATORR -, realizat de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice în perioada 2012-2014.
Cu toate acestea, datele oficiale ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) arată că doar aproximativ 1,3 milioane de pacienţi cu diabet se află sub tratament în cadrul Programului Naţional de Diabet Zaharat.
"Acestea înseamnă doar puţin peste jumătate din totalul cazurilor de diabet estimate, adică 6,46% din populaţie (faţă de 11,6%), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2023", arată Societatea Română de Diabet, într-un comunicat.
Potrivit Societăţii, restul cazurilor, care nu se află în evidenţa CNAS, reprezintă fie persoane care nu urmează tratament farmacologic prin Programul Naţional de Diabet Zaharat, fie cazuri nediagnosticate, "ceea ce confirmă şi în România tendinţa de la nivel global, care estimează că aproximativ 1 din 2 cazuri de diabet rămân nediagnosticate sau nu urmează un tratament împotriva diabetului".
La nivel judeţean se observă variaţii semnificative ale prevalenţei diabetului în raport cu media naţională.
Astfel, în două judeţe, numărul persoanelor diagnosticate cu diabet depăşeşte 10% din populaţie: Bihor (14,8%) şi Satu-Mare (10,5%).
La polul opus, în şapte judeţe, procentul este sub 5%: Ilfov (2,6%), Giurgiu (3,3%), Bistriţa-Năsăud (4,3%), Sălaj (4,6%), Suceava (4,6%), Arad (4,8%) şi Tulcea (4,9%).
Îngrijirea persoanelor cu diabet este asigurată în România exclusiv de medici specializaţi în diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, o particularitate în raport cu alte state ale Uniunii Europene, care se traduce printr-o calitate superioară a îngrijirilor oferite, consideră Societatea Română de Diabet.
"Ţara noastră se numără astfel printre puţinele state la nivel mondial unde funcţionează specialitatea de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice ca specialitate de sine stătătoare, dedicată exclusiv îngrijirii persoanelor cu diabet şi complicaţii ale diabetului", menţionează comunicatul.
Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor, la începutul anului 2023 existau în România 1.070 de medici diabetologi în activitate sau în formare - din care 867 de autorizaţii de liberă practică eliberate pentru specialişti şi medici primari în această specialitate, iar 203 medici rezidenţi se aflau în formare pentru a deveni diabetologi.
În 2023, cheltuielile directe pentru îngrijirea persoanelor cu diabetul zaharat în România, suportate prin Programul Naţional de Diabet Zaharat (nu sunt luate în calcul costurile legate de spitalizări), au totalizat aproximativ 2,6 miliarde de lei.
DISTRIBUŢIE NEUNIFORMĂ A MEDICILOR
România se confruntă cu o distribuire neuniformă a numărului de specialişti în diabet la nivel naţional, ceea ce conduce la dificultăţi pentru persoanele cu diabet din anumite regiuni ale ţării în a beneficia de un consult de specialitate, subliniază Societatea Română de Diabet.
Potrivit datelor disponibile, cel mai bun acces la un specialist diabetolog în România este în Bucureşti (6.980 locuitori la un medic diabetolog), urmat de judeţele Bihor (8.000 locuitori/medic diabetolog), Timiş (11.026 locuitori/medic diabetolog), Cluj (11.319 locuitori/medic diabetolog), Iaşi (13.347 locuitori/medic diabetolog) şi Dolj (14.986 locuitori/medic diabetolog).
În marile centre universitare se înregistrează şi cel mai mic număr mediu de pacienţi trataţi de un medic diabetolog - Bucureşti (686 pacienţi/medic), urmat de judeţele Iaşi (786 pacienţi/medic), Cluj (810 pacienţi/medic), Timiş (839 pacienţi/medic) şi Dolj (1.162 pacienţi/medic).
În contrast, judeţele cu cel mai mic număr de diabetologi raportat la numărul de locuitori sunt Ialomiţa (125.408 locuitori/medic diabetolog), Ilfov (108.541 locuitori/medic diabetolog), Sălaj (82.667 locuitori/medic diabetolog) şi Călăraşi (82.196 locuitori/medic diabetolog).
„Accesul populaţiei la un medic diabetolog este esenţial pentru depistarea precoce şi tratamentul persoanelor cu diabet, contribuind astfel la îmbunătăţirea prognosticului şi la reducerea impactului diabetului asupra societăţii per ansamblu. De Ziua Mondială a Diabetului 2024, Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice subliniază încă o dată importanţa asigurării unui acces uniform la specialişti diabetologi, în fiecare judeţ al României, în conformitate cu numărul locuitorilor, astfel încât persoanele cu diabet să beneficieze neîntârziat de îngrijire de specialitate. Lupta eficientă împotriva diabetului zaharat înseamnă în primul rând acces adecvat la servicii medicale de calitate şi la specialişti, iar resursa umană este vitală în acest sens”, a precizat prof. univ. dr. Bogdan Timar, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.
Cu prilejul Zilei Mondiale a Diabetului 2024, Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (SRDNBM) organizează joi, 14 noiembrie, un „maraton” de conştientizare, informare şi educaţie medicală menit să aducă în atenţia populaţiei generale şi a publicului profesionist deopotrivă, problematica complexă a diabetului zaharat.
