În 2021, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti a demarat un proiect important, de creare a Institutului de Cercetare Dezvoltare în Genomică. Între timp, România a obţinut o finanţare europeană de circa 85 milioane euro, prin Programul Operaţional Sănătate, care va aloca fonduri pentru proiectul ROGEN, de dezvoltării a cercetării genomice în ţara noastră. Luni, instituţia de învăţământ superior medical a anunţat că demarează, alături de 19 parteneri, proiectul ROGEN, cel mai mare proiect de dezvoltare a cercetării genomice realizat în România.
Iniţiativa va permite României să participe şi la programe europene în domeniul genomicii, prin infrastructura naţională care urmează să fie creată în jurul Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică.
Proiectul ROGEN se va derula pe o perioadă de 60 de luni şi are un buget 85 de milioane de euro, principalele surse de finanţare fiind Fondul European de Dezvoltare Regională (circa 51%) şi bugetul de stat (circa 49%).
"Acest amplu proiect reprezintă un pas important pentru progresul medicinei şi cercetării medicale în România şi sunt convins că acest consorţiu format din 20 de entităţi de elită româneşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti având calitatea de lider, va reuşi să obţină o nouă performanţă în medicina românească, cu precădere în domeniul genomicii, iar prin transferul cu succes al rezultatelor obţinute în cadrul ROGEN să putem optimiza sistemul de sănătate românesc prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale în patologii precum cancer, boli infecţioase, boli rare, patologii cardiovasculare şi neurologice", a declarat rectorul UMF "Carol Davila", prof. univ. dr. Viorel Jinga, citat într-un comunicat al universităţii.
În prezent, România are o infrastructură de genomică fragmentată, cu instituţii care au proiecte la nivel regional, în care se fac secvenţieri pe anumite patologii şi paneluri de gene, precum cancerele sau bolile rare.
CE PRESUPUNE PROIECTUL ROGEN
Proiectul ROGEN are ca obiectiv principal dezvoltarea cercetării medicale genomice în România printr-o abordare integrată a activităţilor de cercetare, inovare şi transfer tehnologic. Proiectul include şi o agendă naţională de genomică.
Miza este dezvoltarea medicinei personalizate în România, prin transferul în clinică a rezultatelor cercetării.
Proiectul a fost prezentat pe larg, în luna mai 2023, la dezbaterea Intellectual Property and New Health Challenges, organizată de redacţia 360medical.ro.
Una dintre componentele esenţiale este standardizarea sistemului.
“Primele etape ale proiectului vor consta în standardizare, este foarte important ca toată lumea să lucreze după standarde”, a declarat, la evenimentul menţionat, dr. Simona Dima, cercetător ştiinţific, director de cercetare la Institutul Clinic Fundeni.
“Cele 4 biobănci pe care noi am spus că le vom implementa vor folosi acelaşi sistem. Pacientul – îl vom putea urmări din momentul în care am prelevat proba. (…) El intră într-un program în care este tratat personalizat. În anumite perioade ale tratamentului, vor mai fi prelevate probe de la pacient, să vedem ce se întâmplă în evoluţia lui”, a completat medicul.
Un alt obiectiv este identificarea de caracteristici genomice reprezentative pentru România.
“Dacă am observat că avem un panel de mutaţii reprezentativ pentru o anumită boală în România, să ne ducem către industrie şi să reuşim să brevetăm acel panel şi, mai mult decât atât, să reuşim să-l aplicăm după aceea la nivel clinic”, a arătat dr. Simona Dima.
Proiectul va permite şi realizarea unui genom naţional de referinţă pentru România.
“Ne-am propus să facem secvenţierea întregului genom la 10.000 de pacienţi, care să fie clinic sănătoşi, dar să facem secvenţiere şi pe patologii – pe boli rare, pe boli infecţioase – şi să vedem ce este caracteristic pentru populaţia din România”, a subliniat dr. Dima.
Alte activităţi incluse în proiect sunt cele de editare genomică şi genomică funcţională, scopul final fiind transpunerea lor în practica clinică.
Rezultatele cercetărilor realizate vor fi păstrate într-o bază de date securizată a noului institut de genomică. “Datele vor reprezenta o adevărată bogăţie pentru România, pentru că ne arată cine suntem noi, ca identitate, ce putem face cu aceste date pentru a avea un sistem medical mai bun şi să implementăm un sistem de medicină personalizată”, a mai spus medicul.
