Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca este singura instituţie de învăţământ medical superior din România care face parte din una dintre cele 24 de noi “Universităţi Europene”, o serie de alianţe transnaţionale ce vizează consolidarea şi îmbunătăţirea învăţământului superior în Uniunea Europeană şi stimularea cooperării între instituţii, studenţii acestora şi cadrele didactice.
Comisia Europeană a prezentat joi 24 de noi “Universităţi Europene”, care se vor alătura primelor 17 alianţe ale instituţiilor de învăţământ superior selectate în 2019.
Cele 24 de alianţe cuprind 165 instituţii de învăţâmânt superior, din 26 de state ale Uniunii Europene, dintre care şapte sunt din România: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Politehnica din Timişoara, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea din Petroşani şi Universitatea de Vest din Timişoara.
Potrivit Comisiei Europene, instituţiile incluse în alianţele “Universităţi Europene” vor deveni campusuri interuniversitare, în cadrul cărora studenţii, doctoranzii, cadrele didactice şi cercetătorii vor putea circula fără oprelişti.
Ei îşi vor pune în comun expertiza, platformele şi resursele pentru a furniza programe de învăţământ sau module comune care să acopere diverse discipline.
Universităţile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care sunt situate, întrucât studenţii lor vor colabora îndeaproape cu întreprinderi, autorităţi municipale, cadre universitare şi cercetători pentru a găsi soluţii la provocările cu care se confruntă regiunile respective.
UMF Cluj face parte din alianţa NeurotechEU (European University of Brain and Technology), alături de alte şapte universităţi din Marea Britanie, Suedia, Olanda, Turcia, Spania, Germania şi Ungaria - dintre care Universitatea Oxford, Karolinska Institutet din Stockholm şi Universitatea Radboud din Nijmegen.
Proiectul îşi propune construirea unei reţele de excelenţă în cercetare în domeniul neuroştiinţei şi neurotehnologiilor, pentru a creşte competitivitatea educaţiei, cercetării, economiei şi societăţii europene.
„Este o mare realizare pentru universitatea noastră şi pentru învăţământul medical românesc. Să facem parte din alianţa Universităţilor Europene, alături de instituţii de mare valoare, reprezintă o oportunitate deosebită pentru cadrele didactice şi studenţii noştri, care vor avea posibilitatea să studieze şi să cerceteze în universităţile partenere. Ne bucurăm că am mai făcut un pas spre recunoaşterea europeană a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca”, a declarat rectorul UMF „Iuliu Haţieganu”, prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu.
Potrivit Comisiei Europene, vicepreşedintele pentru Promovarea Modului de Viaţă European, Margaritis Schinas, a anunţat că toate cele 41 de Universităţi Europene, care includ 280 de instituţii de învăţământ superior din UE.
Astfel, fiecare alianţă va primi până la 5 milioane de euro din programul Erasmus+ şi până la 2 milioane de euro prin programul Horizon 2020, “pentru a-şi pune în aplicare planurile şi a pregăti calea pentru alte instituţii de învăţământ superior din Uniunea Europeană”.
Finanţarea din ambele programe este un pas important spre consolidarea interacţiunilor dintre Spaţiul European de Educaţie şi Spaţiul European de Cercetare.
„Pandemia Covid-19 a arătat că singura modalitate de recuperare din criză este o cooperare mai puternică dincolo graniţe, discipline şi culturi”, a afirmat comisarul european pentru Inovaţie, Cercetare, Cultură, Educaţie şi Tineret, Mariya Gabriel.
Din Universităţile Europene fac parte diferite tipuri de instituţii de învăţământ superior, de la universităţi de ştiinţe aplicate, universităţi tehnice, şcoli de artă, de film şi media, până la universităţi complexe şi de cercetare intensivă.
Fiecare alianţă este compusă, în medie, din şapte instituţii de învăţământ superior. În timp ce unele alianţe sunt cuprinzătoare şi acoperă toate disciplinele, altele se concentrează, de exemplu, pe dezvoltarea durabilă, sănătate şi bunăstare, digitalizare şi inteligenţă artificială, artă, inginerie sau spaţiu.