Startul discuţiilor pentru bugetul alocat medicinei de familie în 2019, ce prevede o creştere de sub 5% faţă de anul trecut, este unul eşuat, astfel că migraţia medicilor de familie se va accentua anul viitor, consideră Societatea Naţională de Medicină de Familie (SNMF), într-un comunicat.
Astfel, medicii de familie din România au funcţionat în 2018 cu un buget cu doar 17% mai mare decât în anul precedent, “în condiţiile în care colegii din unităţile sanitare de stat (medicina şcolară, ambulatoriu integrat, spitale) au beneficiat de finanţări (salarii şi bugete) mărite cu până la 100%”, arată comunicatul, semnat de preşedintele Societăţii Naţionale de Medicină de Familie, Dina Mergeani.
“Cu toate acestea, startul discuţiilor pentru bugetul alocat medicinei de familie pentru 2019 este unul pe care SNMF îl consideră eşuat. În previziunile bugetare actuale, bugetul alocat medicinei de familie vizează o creştere de sub 5 procente faţă de anul trecut”, se arată în comunicat.
De altfel, societatea consideră că bilanţul anului 2018 este unul negativ pentru medicii de familie.
“Medicii de familie, care asigură interfaţa dintre pacienţi şi sistemul naţional de sănătate, pot spune că au supravieţuit unui an în care asistenţa medicală primară pe care o reprezintă a fost neglijată, marginalizată şi subfinanţată”, menţionează comunicatul.
Medicii de familie aşteaptă ca alocarea financiară în 2019 pentru segmentul de asistenţă medicală pe care îl acoperă să asigure sumele necesare pentru creşterile salariale impuse prin lege, posibilitatea investiţiilor în echipamente şi personal, precum şi creşterea cheltuielilor ca urmare a inflaţiei.
De asemenea, medicii de familie aşteaptă o reparaţie, “cel puţin parţială”, a inechităţii faţă de colegii lor din alte segmente ale sistemului naţional de sănătate.
“În aceste condiţii şi coroborat cu celelalte solicitări nerezolvate de guvernanţi (debirocratizarea, protocoalele de prescriere, etc), SNMF apreciază că se va înregistra un nou val de nemulţumire din partea profesioniştilor din segmentul de asistenţă medicală primară”, arată societatea.
“Îngrijorător este, în acest context, faptul că agenţiile de recrutare a forţei de muncă din domeniul medical anticipează că în anul 2019 vom fi martorii unei migraţii crescute a medicilor de familie”, avertizează societatea.
SNMF doreşte asigurarea unei stabilităţi pentru medicii de familie, care reprezintă “temelia fiecărui sistem public de sănătate”, şi un echilibru în asistenţa medicală primară.
“Pentru ca aşa ceva sa poată fi pus în practică, medicii de familie au nevoie recunoaşterea importanţei şi eficienţei muncii lor, de susţinerea beneficiarilor direcţi - pacienţii – şi de sprijinul decidenţilor – administratori ai sistemului medical şi decidenţi politici”, mai arată comunicatul.
Recent, managerul Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală, Adrian Streinu-Cercel, a declarat că medicul de familie devine o “placă turnantă” a programelor naţionale de sănătate publică din România şi ar trebui să aibă un rol primordial în testarea populaţiei pentru boli infecţioase din 2019, inclusiv pentru HIV.
“Că vorbim de HIV, că vorbim de hepatita B, că vorbim de hepatita C, din acest moment, medicul de familie devine o placă turnantă a programelor naţionale de sănătate”, a afirmat Streinu-Cercel.
Declaraţia a venit la puţin timp după ce Ministerul Sănătăţii a constatat că punctele de recoltare din cabinetele medicilor de familie nu pot fi autorizate pentru programele de screening derulate în prezent în România din cauza reglementărilor în vigoare. Pentru a remedia situaţia, ministerul a redactat un proiect de ordin.
