Furnizorii privaţi de servicii de sănătate din România au înregistrat o cifră de afaceri totală de 3,1 miliarde euro în 2020, în creştere cu 9% faţă de anul anterior, aproape o cincime din valoare provenind din activităţi stomatologice, arată un studiu lansat miercuri de Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED).
Creşterea activităţii furnizorilor privaţi de servicii de sănătate a avut un ritm accelerat în a doua jumătate a deceniului trecut, potrivit studiului.
Astfel, cifra de afaceri totală a furnizorilor privaţi a urcat de la 1.51 miliarde euro în 2015 la 2,15 miliarde euro în 2017, 2,85 miliarde euro în 2019 şi 3,1 miliarde euro în 2020. (vezi graficul de mai jos)
"La nivelul anului 2020 observăm un nivel de 2 ori mai ridicat al activităţii prin comparaţie cu anul 2015", a declarat Ileana Guţu, reprezentantă a companiei care a realizat studiul comandat de PALMED.
Cea mai rapidă creştere a fost înregistrată de activităţile stomatologice. Astfel, furnizorii privaţi de servicii stomatologice au înregistrat o cifră de aaceri totală de 488 milioane euro în 2020 (având o pondere de 19% în valoarea pieţei furnizorilor privaţi de servicii de sănătate), în creştere de aproape 3 ori faţă de nivelul din 2015, de 166 milioane euro.
Serviciile private de sănătate au fost stimulate de creşterea veniturilor populaţiei, de accesul la educaţie şi informare corectă, ceea ce susţinut şi o extindere a serviciilor de prevenţie în ultimii ani.
"Considerăm că şi sectorul medical privat a avut un rol semnificativ în promovarea şi conştientizarea de către populaţie a importanţei zonei preventive, atât prin creşterea accesului la serviciile medicale, cât şi prin campaniile de informare desfăşurate", a spus Ileana Guţu.
Studiul mai arată că persoanele care deţin un abonament medical sunt stimulate să acceseze servicii medicale cu scop preventiv. În acest fel, dezvoltarea pieţei serviciilor medicale private a avut o contribuţie în prevenirea şi tratarea timpurie a unor boli.
"Sectorul privat a contribuit semnificativ la dezvoltarea infrastructurii medicale, prin înfiinţarea şi extinderea unor unităţi, prin îmbunătăţirea accesului pacienţilor la servicii medicale. S-au realizat investiţii importante în medicamente achiziţionate cu preponderenţă pe baza discuţiilor purtate cu reprezentanţii companiilor, achiziţionate cu preponderenţă în centrele de imagistică, laboratoare şi cabinete stomatologice", a menţionat Guţu.
Un alt factor care a contribuit la dezvoltarea sistemului privat de sănătate este subfinanţarea cronică a sistemului public de sănătate din România.
"Observăm, pe baza analizelor efectuate, că România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană atât în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor de sănătate pe cap de locuitor, cât şi din perspectiva procentului din produsul intern brut care este alocat acestui domeniu", a mai spus Ileana Guţu.
