Peste jumătate (58,4%) dintre pacientele cu cancer de sân din România sunt diagnosticate abia în stadiile III şi IV, spre deosebire de statele europene avansate, unde 70-80% din cazurile noi de cancer sunt depistate în stadiile incipiente ale bolii (0, I şi II), arată studiul “Inegalităţi şi discrepanţe în managementul cancerului de sân avansat în România în comparaţie cu abordarea europeană”.
Studiul a fost realizat de fundaţia Renaşterea şi Centrul pentru Inovaţie în Medicină, cu susţinerea unui grup de iniţiativă format din ONG-uri, profesionişti din domeniul sănătăţii, reprezentanţi ai autorităţilor şi ai industriei farmaceutice.
“Prima discrepanţă identificată în managementul cancerului mamar în România, comparativ cu alte state din Europa, o reprezintă momentul de depistare a bolii”, arată studiul.
Din cauza depistării târzii, cancerul de sân este una dintre principalele cauze de mortalitate pentru femeile din România: prima cauză pentru categoria de vârstă 15 – 49 de ani, a treia cauză pentru categoria 50 şi 69 de ani şi a patra ca dizabilitate, arată studiul, bazându-se pe ultimul raport Globocan 2018.
Conform estimărilor Globocan, în acest an au fost sau urmează să fie diagnosticate cu cancer mamar 9.629 de femei din România, iar numărul deceselor se ridică la 3.209.
“Printr-un calcul simplu, corelând statistici locale cu cele europene, poate fi estimat că, în condiţiile în care rata mortalităţii în România ar fi similară cu cea europeană, numărul de decese ar fi 2.406, ceea ce înseamnă că înregistrăm un număr suplimentar de 800 de decese anual, comparativ cu statele europene”, arată studiul.
Mai mult, conform datelor analizate în cadrul studiului, fiecare persoană decedată din cauza cancerului de sân a pierdut prematur aproximativ 13 ani de viaţă.
O proporţie semnificativă din numărul total de decese este reprezentată de pacientele cu cancer mamar în stadii avansate.
Potrivit studiului, rata mare a cazurilor de cancer diagnosticate în stadiu avansat este cauzată, în primul rând de lipsa screening-ului organizat, România fiind una dintre puţinele ţări europene care încă nu are implementat un program de screening pentru cancerul de sân.
O altă cauză este nivelul scăzut al educaţiei privind menţinerea stării de sănătate şi accesul dificil la anumite servicii medicale şi tratamente adecvate.
„Astfel, diagnosticarea tardivă ajunge să aibă consecinţe majore, atât asupra speranţei de supravieţuire şi a calităţii vieţii, cât şi asupra resurselor financiare şi sociale alocate de statul român pentru managementul fiecărui caz în parte şi la nivel de sistem”, menţionează studiul.
În 2017, costurile totale ale statului român generate de cancerul de sân au fost estimate la peste 1,2 miliarde de lei (270 milioane euro), ceea ce reprezintă 0,16% din PIB.
Din această sumă, ponderea cea mai mare, de circa 70%, este reprezentată de costuri economice şi sociale indirecte, iar restul de 30% de costuri medicale directe, potrivit studiului.
Studiul a fost realizat în perioada septembrie – octombrie 2018 pe baza informaţiilor publice şi a analizat situaţia pacientelor cu cancer mamar, evidenţiind provocările majore în gestionarea eficientă a acestei boli la nivel naţional.
