Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) lansează, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului, un apel către autorităţile din domeniul sănătăţii să prioritizeze elaborarea Planului Naţional de Cancer, pentru a da şi pacienţilor români şansa de a beneficia de servicii medicale, tratamente şi o calitate a vieţii la nivel european.
Datele oficiale arată că numărul pacienţilor cu cancer a crescut cu 50% în ultimele două decenii în Europa. AÎn prezent, 1 din 4 cetăţeni europeni moare din cauza cancerului, iar până în 2040 vor fi diagnosticaţi încă 775.000 de pacienţi, conform studiului "Comparator Report on Cancer in Europe 2019”, elaborat de Institute of Health Economics din Suedia.
Conform datelor Globocan 2020 (la nivelul anului 2018, date ce provin doar din două registre regionale, Cluj şi Timişoara), România a înregistrat 98.886 noi cazuri de cancer, cele mai frecvente fiind cancerul de plămâni, colorectal, de sân şi de prostată. Conform aceloraşi date, peste 54.000 de români şi-au pierdut viaţa din cauza cancerului.
Potrivit ARPIM, pandemia de Covid-19 a înrăutăţit situaţia pacienţilor cu cancer atât la nivel naţional, cât şi internaţional, prin întârzierea diagnosticării şi tratamentului necesar acestora.
În prezent, peste 40% din tipurile de cancer sunt prevenibile. Cu ajutorul ştiinţei şi al inovării medicale de la mijlocul anilor 90, mortalitatea din cauza cancerului este într-un declin constant, în paralel cu creşterea numărului de supravieţuitori şi a calităţii vieţii acestora.
Medicamentele inovatoare permit creşteri semnificative ale ratei de supravieţuire la 5 ani pentru anumite cancere: în cancerul pulmonar, cel mai frecvent tip de cancer, supravieţuirea la 5 ani a crescut cu 26% în ultimii 10 ani; supravieţuirea la 5 ani a crescut pentru cancerul de piele metastatic de la 5% la 50% (în perioada 2004-2014); 70% din pacienţii cu cancer colorectal sunt în viaţă la 5 ani de la diagnosticare în Islanda, ţara cu cea mai mare rată de supravieţuire din UE pentru acest cancer.
Apariţia imunoterapiei şi descoperirea unor terapii celulare şi genice permit speranţa justificată într-o îmbunătăţire semnificativă a supravieţuirii şi calităţii vieţii.
În ţările membre ale UE, implementarea acestor programe nu este uniformă şi depinde de politicile în vigoare din fiecare stat, de organizarea asistenţei medicale şi a resurselor disponibile. În 2020, Comisia Europeană a conştientizat importanţa unei abordări integrate şi structurate a cancerului la nivelul UE care să permită reducerea inegalităţilor pe teritoriul european şi a lansat elaborarea unui Plan European integrat.
Acest plan este structurat în jurul a 4 piloni: prevenţia, diagnosticul precoce şi screeningul, tratamentul şi urmărirea post-tratament pentru creşterea calităţii vieţii pacienţilor, iar forma finală a acestui plan a fost publicată ieri, 3 februarie 2021.
Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt invitate să implementeze adaptat contextului local recomandările planului.
Necesitatea unui Plan Naţional: situaţia din România
La nivelul României s-au făcut progrese în accesul la tratamente inovatoare şi serviciile medicale. Totuşi, România se situează, în continuare, pe ultimele poziţii în clasamentul de la nivel european, în privinţa prevenirii, diagnosticării precoce, tratării şi supravieţuirii persoanelor cu cancer.
"Aceste decalaje îşi au cauza într-o abordare neintegrată şi nestructurată a cancerului, lipsa unui Plan Naţional de Combatere a Cancerului, lipsa programelor de screening şi diagnosticare precoce, întârzierile de acces la medicamentele inovatoare şi sincopele de furnizare ale unor medicamente esenţiale pentru tratamentul acestei boli”, a declarat directorul executiv al ARPIM, Dan Zaharescu.
Potrivit studiului WAIT 2020 (care a inclus 34 de ţări din EU şi restul Europei) publicat de EFPIA, din 43 de medicamente oncologice care au primit autorizaţie de punere pe piaţă (APP) de la Agenţia Europeană a Medicamentului în perioada 2014-2018, doar 1 din 3 pacienţi din România beneficiau de acestea la 1 ianuarie 2020, faţă de media europeană de 1 din 2 pacienţi.
Durata mediană de aşteptare între emiterea APP de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi rambursarea în România este de 808 zile pentru medicamentele oncologice.
"În contextul eforturilor europene de combatere a cancerului, ţinând cont de situaţia pacienţilor cu cancer din România, lansăm un apel către autorităţi pentru demararea cât mai rapidă a elaborării Planului Naţional de Cancer, pentru asigurarea unei finanţări adecvate a acestuia, pentru un acces rapid şi echitabil la inovaţie şi pentru crearea registrelor de cancer la nivel naţional, într-o abordare coerentă şi structurată, care să ţină cont de Planul European de Combatere a Cancerului”, a declarat preşedinte ARPIM, Alina Culcea.
ARPIM va lansa, în cursul lunii februarie, un proiect de colaborare cu părţile interesate, care va aduce împreună profesionişti din domeniul sănătăţii, asociaţii de pacienţi, oameni politici şi va susţine cu analize, date relevante şi activităţi de conştientizare elaborarea şi implementarea Planului Naţional de Cancer.
ARPIM este o organizaţie care susţine obiectivele comune ale celor mai importante 28 de companii farmaceutice internaţionale producătoare de medicamente originale, prezente în România.
