Aproape una din patru persoane infectate cu SARS-CoV-2 a suferit de Covid de lungă durată, conform studiilor de până acum.
După depăşirea unei infecţii iniţiale cu SARS-CoV-2, unele persoane dezvoltă Covid de lungă durată, care se manifestă prin simptome care persistă timp de cel puţin trei luni, inclusiv simptome respiratorii, neurologice, digestive sau generale, precum oboseala şi epuizarea. Majoritatea studiilor privind Covid de lungă durată au fost efectuate într-un context clinic, care poate să nu surprindă pe deplin impactul său asupra populaţiei generale.
Aproape 23% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 între 2021 şi 2023 au dezvoltat Covid de lungă durată, iar la mai mult de jumătate dintre acestea simptomele au persistat timp de doi ani.
Acestea sunt principalele concluzii ale unui studiu realizat de Institutul pentru Sănătate din Barcelona (ISGlobal), în colaborare cu Institutul de Cercetare Germans Trias i Pujol (IGTP), ca parte a proiectului european END-VOC.
Conform rezultatelor publicate în revista BMC Medicine, riscul de a dezvolta Covid de lungă durată depinde de mai mulţi factori.
„Un studiu de cohortă bazat pe populaţie ne-a permis să estimăm mai bine amploarea Covid de lungă durată şi să identificăm factorii de risc şi de protecţie”, explică Manolis Kogevinas, cercetător ISGlobal şi autor principal al studiului.
Studiul a urmărit 2.764 de adulţi din cohorta COVICAT, un studiu bazat pe populaţie, conceput pentru a caracteriza impactul pandemiei asupra sănătăţii populaţiei din Catalonia. Participanţii au completat trei chestionare - în 2020, 2021 şi 2023 - şi au furnizat probe de sânge şi date medicale personale.
Factori de risc şi de prevenţie
„A fi femeie, a fi suferit o infecţie severă cu Covid-19 şi a avea o boală cronică preexistentă, cum ar fi astmul, sunt factori de risc clari” , spune Marianna Karachaliou, coautor al studiului şi cercetător la ISGlobal, într-un comunicat.
În plus, cercetătorii au observat că persoanele cu obezitate şi niveluri ridicate de anticorpi IgG înainte de vaccinare erau mai susceptibile de a dezvolta Covid de lungă durată, adaugă ea. Acest din urmă factor poate reflecta hiperactivarea sistemului imunitar după infecţia iniţială, care, în unele cazuri, poate contribui la persistenţa simptomelor pe termen lung.
Analiza a identificat, de asemenea, factori de protecţie care ar putea reduce riscul de apariţie a afecţiunii. Aceştia includ vaccinarea înainte de infectare şi un stil de viaţă sănătos, care include activitate fizică regulată şi somn adecvat.
În plus, riscul a fost mai scăzut la persoanele care au fost infectate după ce varianta Omicron a devenit dominantă. Acest lucru ar putea fi explicat prin tendinţa ca infecţiile să fie mai blânde sau printr-o imunitate generală mai mare la Covid-19.
Trei subtipuri de Covid de lungă durată
Pe baza simptomelor raportate de participanţi şi a fişelor lor medicale, cercetătorii au identificat trei subtipuri clinice de Covid prelungit. Acestea au fost clasificate în funcţie de tipul simptomelor, neurologice şi musculo-scheletice, respiratorii sau severe şi au implicat mai multe organe. În plus, cercetătorii au constatat că 56% dintre persoanele cu Covid de lungă durată se confruntau încă cu simptome doi ani mai târziu.
„Rezultatele noastre arată că un procent semnificativ din populaţie are Covid prelungit, care în unele cazuri le afectează calitatea vieţii”, spune Judith Garcia-Aymerich, cercetător ISGlobal şi autor al studiului.
Colaborarea între ţări este esenţială, spun cercetătorii, pentru a înţelege dacă aceste constatări pot fi extrapolate la alte populaţii.
La cinci ani, de la declanşarea pandemiei de Covid-19 (11 martie 2020), oamenii de ştiinţă spun că s-au făcut progrese semnificative în înţelegerea bolii. Cu toate acestea, după cum arată acest studiu, impactul pandemiei asupra sănătăţii mintale, muncii şi calităţii vieţii rămâne profund.
„În timp ce această cercetare reprezintă un pas înainte, rămân multe de făcut pentru a înţelege pe deplin această boală invizibilă”, a declarat Rafael de Cid, director ştiinţific al GCAT la IGTP.
„Cohorta COVICAT a fost esenţială pentru progresul cercetării şi trebuie să recunoaştem contribuţia nepreţuită a voluntarilor şi a echipei Băncii de sânge şi ţesuturi, în special în perioada dificilă a anului 2020”, adaugă acesta.
Despre COVICAT
Cohorta COVICAT este o sub-cohortă a GCAT, concepută pentru a caracteriza impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătăţii populaţiei din Catalonia, Spania. Datele de referinţă provin din cohorta populaţională GCAT|Genomes for Life (Genomuri pentru viaţă), desfăşurată la Institutul medical de Cercetare a spitalului Germans Trias i Pujol (IGTP).
