Cazurile de rujeolă sunt în creştere în Europa: 85% din cazurile de rujeola din ultimul an din Uniunea Europeană (UE) au fost în România. Opt din zece persoane care au fost diagnosticate cu rujeolă în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European (SEE) în ultimul an nu erau fost vaccinate.
UPDATE Joi, 13 martie Ora 13:36
Cazurile de rujeolă din regiunea europeană s-au dublat în 2024, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani, a anunţat joi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), insistând asupra importanţei pe care o are vaccinarea, conform unei analize realizate de OMS şi UNICEF.
Copiii sub cinci ani au reprezentat mai mult de 40% din cele 127.350 de cazuri raportate anul trecut în regiune, care cuprinde 53 de ţări din Europa şi Asia Centrală, a precizat OMS miercuri într-un comunicat.
România şi Kazahstan au fost cele mai afectate două ţări din această regiune, cu 30.692 de cazuri, respectiv 28.147 de cazuri, potrivit OMS.
Jumătate din cazurile raportate au necesitat spitalizare, a subliniat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, potrivit căreia copiii cu vârste mai mici de cinci ani au reprezentat 40% din cazuri.
„Rujeola a revenit şi este un semnal de alarmă", a declarat Hans Henri P Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, citat într-un comunicat în care îndeamnă autorităţile sanitare să-şi intensifice eforturile de imunizare în comunităţile cu rate scăzute de vaccinare.
În 2023, 500.000 de copii în întreaga regiune nu au primit prima doză a vaccinului antirujeolic.
„Fără rate de vaccinare ridicate, nu există securitate sanitară", a insistat Hans Kluge.
Europa a înregistrat în 2024 o treime din totalul cazurilor de rujeolă raportate la nivel mondial. Cazurile din această regiune scăzuseră totuşi foarte mult începând din 1997, atingând un minim istoric de 4.400 în anul 2016.
O primă creştere a fost observată în 2018 şi 2019. Numărul cazurilor a explodat însă începând din 2023 mai ales din cauza scăderii acoperirii vaccinale din timpul pandemiei de Covid-19.
Rujeola, o boală virală extrem de contagioasă, este adeseori benignă, dar poate duce la complicaţii grave, respiratorii sau neurologice. Virusul se transmite uşor de la o persoană la alta prin aer (de exemplu, atunci când o persoană infectată tuşeşte sau strănută) şi se răspândeşte rapid în comunităţi în rândul persoanelor care nu au fost vaccinate sau nu sunt complet imunizate.
Miercuri, 12 martie, Ora: 15:05
Datele publicate pe 12 martie 2025, în actualizarea lunară privind rujeola şi rubeola de către Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), indică transmiterea continuă a rujeolei într-o serie de ţări din UE/SEE, cu o creştere abruptă a cazurilor raportate în 2024.
Între februarie 2024 şi sfârşitul lui ianuarie 2025, un total de 32.265 de europeni au fost diagnosticaţi cu rujeolă, iar 85% din cazurile de rujeola din ultimul an din UE au fost în România.
În această perioadă (1 februarie 2024 - 31 ianuarie 2025), România (27.568) a raportat marea majoritate a cazurilor. Ţări precum Italia (1.097), Germania (637), Belgia (551) şi Austria (542) au raportat cel mai mare număr de cazuri în UE/SEE.
În cursul perioadei raportate, România a înregistrat 18 decese atribuite rujeolei, iar Irlanda a înregistrat, de asemenea, un deces.
Dintre persoanele diagnosticate cu rujeolă şi cu informaţii disponibile cu privire la statutul lor de vaccinare, aproximativ 86% erau nevaccinate la data de 11 martie 2025.
Presa internaţională scrie că aceste date indică un risc pentru sănătate în capitala României, Bucureştiul fiind o destinaţie turistică populară. Aproximativ 6 milioane de persoane au vizitat Bucureştiul anul trecut, potrivit site-ului Vax before Travel.
Potrivit cercetărilor anterioare publicate în ianuarie 2025, epidemia de rujeolă din România, care a fost declarată la începutul lunii decembrie 2023, având în vedere creşterea îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă, precum şi numărul mare de spitalizări în secţiile de pediatrie şi boli infecţioase al copiilor infectaţi, a fost determinată în principal de două variante de genotip D8 cu profiluri de mutaţii diferite şi severităţi uşor diferite.
Potrivit studiului, „Epidemia de rujeolă în desfăşurare în România: Investigaţie clinică şi epidemiologie moleculară realizată pe secvenţe ale întregului genom", publicat de un grup de cercetători români, printre care şi conf. univ. dr. Daniela Piţigoi (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti) vicepreşedinte al Societăţii Române de Epidemiologie, pe 15 ianuarie 2025, în revista PLOS One, analiza filogenetică a identificat două clustere bine susţinute, sugerând cel puţin două reţele locale de transmitere în România.
Pentru a îmbunătăţi programele de vaccinare în România, cercetătorii au recomandat, în concluziile lor, supravegherea genetică susţinută a acestui agent patogen şi evaluarea scăderii imunităţii adulţilor vaccinaţi.
„Se recomandă supravegherea genetică susţinută a acestui agent patogen, precum şi evaluarea scăderii imunităţii adulţilor vaccinaţi pentru a îmbunătăţi programele de vaccinare în România, una dintre cele mai afectate ţări în această recentă epidemie europeană de rujeolă", au concluzionat cercetătorii români.
„Capacitatea de a urmări cu exactitate liniile virale prin secvenţiere genetică este încă un instrument valoros pentru dezvoltarea unei capacităţi adecvate de monitorizare şi supraveghere, care poate duce la o mai bună identificare a lanţurilor de transmitere şi, prin urmare, poate ajuta la întreruperea focarelor de rujeolă”, au mai scris aceştia.
Ministerul Sănătăţii a declarat încetarea epidemiei de rujeolă la nivel naţional în România în august 2024.
Datele publicate pe 12 martie 2025, în actualizarea lunară privind rujeola şi rubeola de către Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), indică transmiterea continuă a rujeolei într-o serie de ţări din UE/SEE, cu o creştere abruptă a cazurilor raportate în 2024.
După o perioadă de activitate neobişnuit de scăzută în ceea ce priveşte rujeola în timpul pandemiei Covid-19, o creştere a fost observată iniţial în 2023, cu 2.361 de cazuri raportate în UE/SEE, raportează ECDC.
Transmiterea continuă indică lacune în acoperirea vaccinală împotriva acestei boli care poate fi prevenită - în rândul copiilor, adolescenţilor şi adulţilor deopotrivă.
În 2024, vârful cazurilor de rujeolă raportate în UE/SEE a fost observat în primele şase luni ale anului.
În conformitate cu modelul sezonier al bolii, se aşteaptă o nouă creştere a numărului de cazuri în această primăvară.
Acoperire suboptimală a vaccinării împotriva rujeolei în UE/SEE
Prevenirea focarelor de rujeolă şi protecţia populaţiilor vulnerabile necesită ca cel puţin 95% din populaţia eligibilă pentru vaccinare să primească două doze de vaccin ROR - un vaccin care conţine forme atenuate de virusuri vii de rujeolă, oreion şi rubeolă.
Cu toate acestea, nivelurile de vaccinare în UE/SEE sunt încă sub acest obiectiv, estimările din 2023 arătând că doar patru ţări (Ungaria, Malta, Portugalia şi Slovacia) raportează o astfel de acoperire pentru ambele doze.
Acest lucru face ca multe comunităţi să fie vulnerabile la rujeolă, inclusiv copiii care sunt prea mici pentru a fi vaccinaţi sau cei care nu pot fi imunizaţi din motive medicale şi, prin urmare, se bazează pe o acoperire vaccinală ridicată în rândul întregii populaţii.
Pe baza datelor disponibile, copiii cu vârste cuprinse între un an şi patru ani şi adulţii în vârstă de treizeci de ani şi peste au avut o pondere distinctă în grupul persoanelor nevaccinate care au contractat rujeolă anul trecut.
Dintre persoanele diagnosticate cu rujeolă între începutul anului 2024 şi începutul anului 2025 cu informaţii disponibile cu privire la statutul lor de vaccinare, 25.503 (86%) erau nevaccinate.
Asta înseamnă că opt din zece persoane care s-au îmbolnăvit de rujeolă în această perioadă nu erau vaccinate.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru copiii cu vârste cuprinse între unu şi patru ani (chiar dacă această grupă de vârstă face obiectul programelor naţionale de vaccinare): 84% dintre copiii care dispuneau de informaţii privind statutul lor vaccinal nu fuseseră vaccinaţi atunci când au contractat rujeola.
Experţii recomandă verificarea situaţiei vaccinării
Având în vedere că transmiterea rujeolei şi focarele de rujeolă sunt raportate la nivel mondial, ECDC încurajează călătorii internaţionali să îşi verifice starea vaccinării înainte de a pleca în străinătate, deoarece vaccinul ROR are nevoie de cel puţin două săptămâni pentru a deveni eficient.
Un vaccin sigur şi eficient este utilizat de zeci de ani pentru a preveni rujeola.
Toate ţările UE/SEE includ cele două doze recomandate de vaccin ROR în programul lor naţional de imunizare.
Prima doză se administrează de obicei între 12 şi 15 luni, iar a doua între trei şi şapte ani, cu unele variaţii între ţări.
Sunt necesare două doze de vaccin ROR pentru a obţine protecţie completă împotriva rujeolei.
O boală infecţioasă precum rujeola poate fi împiedicată să se răspândească de la o persoană la alta numai dacă o proporţie suficient de mare a populaţiei este imunizată, potrivit ECDC.
Asta asigură, de asemenea, protecţia grupurilor vulnerabile (aşa-numita imunitate de grup), cum ar fi sugarii sub un an, care sunt mai expuşi la rujeolă şi la complicaţiile acesteia deoarece sunt prea mici pentru a fi vaccinaţi.
În situaţii de epidemie sau înainte de a călători într-o ţară în care rujeola este endemică, cadrele medicale pot sugera o doză timpurie de vaccin ROR (adică înainte ca copilul să împlinească un an), în conformitate cu recomandările naţionale.
Experţii recomandă respectarea calendarul naţional de vaccinare: adică, pe lângă doza timpurie, copii trebuie să primească cele două doze de vaccin ROR la vârstele recomandate pentru a obţine imunitate completă.
Rujeola îi poate afecta şi pe adulţi dacă aceştia nu sunt imunizaţi - prin vaccinarea completă sau pentru că au avut deja rujeolă. Prin urmare, este la fel de important ca adulţii să îşi verifice starea de imunizare pentru a preveni îmbolnăvirea şi transmiterea bolii.
Având în vedere că OMS raportează cazuri de transmitere şi focare de rujeolă în întreaga lume, călătorii sunt încurajaţi să-şi verifice starea vaccinării înainte de a călători în străinătate, deoarece vaccinul ROR are nevoie de cel puţin două săptămâni pentru a deveni eficient.
Recomandările ECDC pentru adulţi şi părinţi/îngrijitori
1. Verificaţi starea vaccinării: asiguraţi-vă că dumneavoastră şi copiii dumneavoastră sunteţi la zi cu calendarul de vaccinare ROR, indiferent dacă rămâneţi acasă sau intenţionaţi să călătoriţi.
2. Dacă nu sunteţi sigur de propriul istoric de vaccinare sau dacă aveţi nevoie de îndrumare cu privire la vaccinarea copiilor, consultaţi un profesionist din domeniul sănătăţii.
3. Fiţi atenţi la simptomele tipice ale rujeolei (atât ca profesionist din domeniul sănătăţii, cât şi ca potenţial pacient): febră mare; tuse; nas care curge; ochi roşii care lăcrimează şi o erupţie roşie caracteristică care începe, de obicei, la linia părului şi se extinde pe restul corpului.
Infecţia cu rujeolă poate duce la complicaţii grave, inclusiv pneumonie, encefalită şi chiar deces.
Numărul de cazuri de rujeolă pe ţară, UE/SEE, de la 1 ianuarie 2025 la 31 ianuarie 2025 (n = 1 033). Sursa: ECDC.
