Pe măsură ce îmbătrânim, mecanismele esenţiale de curăţare ale creierului încep să se degradeze, afectând funcţionarea acestuia. Un nou studiu a reuşit să stimuleze procesele de eliminare a deşeurilor din creierul şoarecilor vârstnici, cu efecte remarcabile asupra memoriei acestora. Descoperirea ar putea deschide calea către noi terapii care să încetinească declinul cognitiv şi să reducă riscul de demenţă.
Procesele de curăţare esenţiale creierului, necesare pentru menţinerea funcţionării sale optime, încep să se degradeze, pe măsură ce îmbătrânim, Într-un nou studiu, cercetătorii au reuşit să stimuleze ciclurile de eliminare a deşeurilor din creierul şoarecilor, obţinând îmbunătăţiri semnificative ale memoriei acestora.
Cercetarea, condusă de o echipă de la Universitatea Washington din St. Louis, s-a concentrat pe vasele meningeale limfatice, considerate principalele sisteme de curăţare ale creierului. Aceste vase fac parte din sistemul limfatic al organismului, responsabil pentru eliminarea deşeurilor şi susţinerea sistemului imunitar.
Cercetătorii au utilizat un tratament pe bază de proteine, destinat şoarecilor vârstnici, pentru a stimula dezvoltarea şi funcţionarea acestor vase meningeale. Experimentele ulterioare au demonstrat că şoarecii trataţi au avut o memorie semnificativ îmbunătăţită în comparaţie cu cei netrataţi.
Studiul subliniază o legătură directă cu afecţiuni neurodegenerative precum Alzheimer, în care creierele îmbătrânite îşi pierd progresiv capacităţile de memorie şi funcţiile cognitive. Aceste descoperiri ar putea oferi indicii despre posibile metode de încetinire sau prevenire a demenţei.
„Un sistem limfatic funcţional este esenţial pentru sănătatea creierului şi memorieŢ, a declarat Kyungdeok Kim, neurocercetător la Universitatea Washington din St. Louis. Terapiile care susţin funcţionarea sistemului de eliminare a deşeurilor din organism ar putea avea beneficii importante pentru un creier care îmbătrâneşte natural, spune acesta.
În plus, cercetătorii au descoperit că proteina interleukină 6 este utilizată ca semnal de alarmă de către microglii, celule imunitare suprasolicitate, atunci când sistemul de curăţare al creierului nu mai face faţă acumulării de toxine.
Pe lângă îmbunătăţirea memoriei, tratamentul aplicat şoarecilor a redus nivelurile de interleukină 6, restabilind echilibrul acestui mecanism imunitar şi prevenind deteriorarea creierului cauzată de microgliile stresate.
Îmbătrânirea compromite vasele limfatice (verde) din ţesutul numit meninge (albastru) care înconjoară creierul, împiedicând drenarea deşeurilor din creier şi afectând funcţia cognitivă. Cercetătorii de la WashU Medicine au stimulat integritatea vaselor limfatice (jos) la şoarecii bătrâni şi au constatat îmbunătăţiri ale memoriei acestora în comparaţie cu şoarecii bătrâni fără vase limfatice întinerite (sus). 21 martie 2025
Un aspect important al acestei cercetări este faptul că vasele limfatice meningeale sunt situate în afara creierului, ceea ce le face accesibile pentru tratamente, fără a fi nevoie să se depăşească bariera hematoencefalică, care protejează creierul.
Bariera hematoencefalică limitează eficienţa terapiilor pentru afecţiunile neurologice, a explicat neurocercetătorul Jonathan Kipnis. Prin direcţionarea unui sistem de vase din afara creierului, care este esenţial pentru sănătatea acestuia, s-au observat îmbunătăţiri cognitive la şoareci, ceea ce deschide posibilitatea dezvoltării unor terapii mai eficiente pentru prevenirea sau întârzierea declinului cognitiv.
Aceste rezultate oferă o perspectivă esenţială asupra modului în care reţelele de comunicare ale creierului sunt perturbate atunci când toxinele nu sunt eliminate şi se acumulează.
Descoperirile recente se corelează cu studii anterioare, inclusiv o cercetare din 2022, în care memoria şoarecilor a fost îmbunătăţită prin injecţii cu lichid cefalorahidian – acelaşi lichid din care vasele limfatice meningeale elimină deşeurile.
„Nu putem regenera neuronii pierduţi, dar putem asigura funcţionarea lor optimă prin stimularea vaselor limfatice meningeale", a completat Kipnis.
Cercetarea a fost publicată pe 21 martie, în revista Cell.
