O nouă cercetare arată că bărbaţii cu un număr mai mare de spermatozoizi tind să trăiască mai mult. Analizând zeci de ani de date, oamenii de ştiinţă au descoperit că în ceea ce priveşte calitatea lichidului seminal, aceasta ar putea fi un indicator timpuriu al stării generale de sănătate, putând semnala riscuri pentru boli viitoare.
Un studiu masiv care a urmărit aproape 80.000 de bărbaţi pe parcursul a cinci decenii a dezvăluit o legătură neaşteptată între calitatea lichidului seminal (sperma) şi speranţa de viaţă. S-a constatat că cei cu un număr mai mare de spermatozoizi mobili trăiau cu doi până la trei ani mai mult decât cei cu un număr semnificativ mai mic.
Cercetătorii sugerează că proasta calitate a materialului seminal poate fi un semn de avertizare timpurie a unor probleme de sănătate mai ample.
Această descoperire deschide calea pentru ca evaluările fertilităţii să fie dublate de evaluări timpurii ale sănătăţii, putând indica riscurile pe termen lung înainte de apariţia simptomelor.
Calitatea materialului seminal şi durata de viaţă: Un studiu inovator
Studiul, fost publicat miercuri, în Human Reproduction,[1] una dintre cele mai importante reviste de medicină reproductivă, sugerează că bărbaţii cu motilitate spermatică mai ridicată tind să trăiască mai mult.
Studiul a urmărit participanţii timp de până la 50 de ani şi a descoperit că bărbaţii cu un număr total de spermatozoizi mobili (spermatozoizi care se pot mişca activ) de peste 120 de milioane au trăit, în medie, cu doi până la trei ani mai mult decât cei cu un număr cuprins între 0 şi 5 milioane (cu astenozoospermie - o mobilitate redusă a spermatozoizilor).
Acesta este cel mai mare studiu de până acum care examinează legătura dintre calitatea materialului seminal şi mortalitate. Un editorial însoţitor îl descrie drept un studiu „de referinţă”[2].
Cercetare condusă de experţi în reproducerea masculină
Cercetarea a fost efectuată de dr. Lærke Priskorn şi dr. Niels Jørgensen de la Departamentul de creştere şi reproducere din cadrul Spitalului Universitar din Copenhaga-Rigshospitalet.
Aceştia au analizat datele de la 78.284 de bărbaţi care au fost supuşi unei analize a materialului seminal între 1965 şi 2015 la un laborator public din Copenhaga, în principal din cauza problemelor legate de fertilitate.
Calitatea materialului seminal al bărbaţilor a variat foarte mult, de la foarte ridicată la cazuri în care nu a fost prezentă niciun spermatozoid. Măsurătorile au inclus volumul spermei, concentraţia spermei, motilitatea (capacitatea de mişcare) şi forma spermatozoizilor.
Urmărirea ratelor de mortalitate de-a lungul deceniilor
În timpul perioadei de urmărire, cercetătorii au utilizat datele conţinute în registrele naţionale daneze unice, pentru a vedea câţi indivizi au decedat din orice cauză.
În această perioadă au existat 8.600 de decese, reprezentând 11% din acest grup de bărbaţi. Din acest grup, 59.657 de bărbaţi au furnizat probe de material seminal între 1987 şi 2015, iar pentru acest grup au fost disponibile mai multe informaţii, inclusiv nivelul de educaţie ca indicator al statutului socioeconomic şi diagnosticele de afecţiuni medicale înregistrate în cei zece ani anteriori furnizării unei probe de spermă.
Cercetătorii şi-au ajustat analizele pentru a ţine seama de informaţiile suplimentare care erau disponibile pentru bărbaţii care au furnizat eşantioane de material seminal începând cu 1987, deoarece acestea ar putea afecta rezultatele.
Infertilitatea masculină poate indica o durată de viaţă mai scurtă?
„Cercetările anterioare au sugerat că infertilitatea masculină şi calitatea inferioară a materialului seminal ar putea fi asociate cu mortalitatea", a declarat dr. Priskorn.
„Am efectuat acest studiu pentru a testa ipoteza şi, în acelaşi timp, pentru a obţine o estimare absolută a măsurii în care calitatea materialului seminal indică durata de viaţă a unui bărbat şi pentru a înţelege dacă bolile diagnosticate înainte de evaluarea calităţii materialului seminal ar putea explica o parte din asocierea raportată", a precizat medicul.
„Am calculat speranţa de viaţă a bărbaţilor în funcţie de calitatea materialului seminal şi au constatat că bărbaţii cu cea mai bună calitate ar putea să se aştepte să trăiască cu doi până la trei ani mai mult, în medie, decât bărbaţii cu cea mai scăzută calitate a materialului seminal. În termeni absoluţi, bărbaţii cu un număr motil total de peste 120 de milioane au trăit cu 2,7 ani mai mult decât bărbaţii cu un număr motil total cuprins între 0 şi 5 milioane. Cu cât calitatea materialului seminal este mai scăzută, cu atât speranţa de viaţă este mai mică. Această asociere nu a fost explicată de nicio boală în cei zece ani anteriori evaluării calităţii materialului seminal sau de nivelul de educaţie al bărbaţilor”, a explicat pe larg medicul.
Calitatea materialului seminal ca o fereastră către sănătatea generală
Cercetătorii sugerează că proasta calitate a materialului seminal poate fi un indicator al altor factori de bază care afectează atât fertilitatea, cât şi sănătatea generală. Acest lucru ar putea avea potenţialul de a detecta problemele de sănătate în momentul în care bărbaţii îşi examinează calitatea materialului seminal.
„Trebuie să înţelegem mai bine asocierea dintre calitatea materialului seminal şi sănătatea generală a bărbaţilor. Cu toate acestea, acest studiu sugerează că putem identifica subgrupuri de bărbaţi cu o calitate deficitară a materialului seminal care sunt aparent sănătoşi atunci când li se evaluează calitatea materialului seminal, dar care prezintă un risc crescut de a dezvolta anumite boli mai târziu în viaţă", a completat dr. Jørgensen.
„Astfel, evaluările fertilităţii, care sunt efectuate de obicei atunci când bărbaţii sunt relativ tineri, ar servi ca o oportunitate pentru detectarea şi atenuarea riscurilor altor probleme de sănătate pe termen lung. În studiul actual, nu am analizat dacă calitatea slabă a materialului seminal a fost asociată cu decese mai timpurii din anumite cauze, cum ar fi cancerul sau bolile de inimă, iar acest lucru îl vom studia în viitor. Utilizând alte grupuri de bărbaţi, vom încerca, de asemenea, să identificăm biomarkeri relevanţi care pot identifica subgrupe de bărbaţi cu risc crescut. Acest lucru este esenţial pentru iniţierea unor strategii de prevenire relevante”, a mai spus medicul.
Limitările şi punctele forte ale studiului
Un punct forte al studiului este dimensiunea sa mare. Limitările includ lipsa de informaţii privind comportamentele de sănătate; evaluarea stării de sănătate a bărbaţilor înainte de prelevarea probelor de lichid seminal a fost limitată la diagnosticele obţinute din Registrul Naţional al Pacienţilor şi numai pentru bărbaţii care au oferit probe din 1987; nu a fost posibil să se facă distincţia între bărbaţii care nu aveau spermatozoizi mobili din cauza unei obstrucţii în tractul lor genital şi cei care nu aveau spermatozoizi mobili din alte motive.
O perspectivă mai largă asupra calităţii materialului seminal şi a mortalităţii
Într-un comentariu care însoţeşte aceast[ cercetare, profesorul emerit John Aitken de la Şcoala de Ştiinţe ale Mediului şi Vieţii, din cadrul Universităţii Newcastle, din Australia, o numeşte o cercetare „de referinţă” şi stabileşte diferitele mecanisme care ar putea contribui la legătura dintre calitatea slabă a materialului seminal şi o durată de viaţă mai scurtă.
„În acest comentariu, am evidenţiat mai mulţi mediatori potenţiali ai unei astfel de asocieri, inclusiv defecte genetice pe cromozomii sexuali (X sau Y), un sistem imunitar compromis, comorbidităţi, factori ai stilului de viaţă şi poluanţi chimici capabili să compromită integritatea telomerică. Având în vedere complexitatea acestor factori, am putea să ne întrebăm dacă acţionează independent sau dacă reflectă existenţa unui proces patologic fundamental care traversează toate aceste căi epidemiologice?”, scrie e în articoll.
Gestionarea stresului oxidativ ar putea fi cheia longevităţii?
Cercetătorul sugerează că un proces numit stres oxidativ ar putea fi implicat în acest proces. Acesta este un dezechilibru în organism între moleculele numite „radicali liberi” şi antioxidanţi, care inhibă oxidarea. Se ştie că radicalii liberi deteriorează celulele şi influenţează calitatea materialului seminal, iar stresul oxidativ este cunoscut ca fiind implicat în procesul de îmbătrânire.
„Orice factor (genetic, imunologic, metabolic, de mediu sau de stil de viaţă) care sporeşte nivelurile generale de stres oxidativ ar putea conduce în mod rezonabil la modificări ale profilului materialului seminal şi la modele ulterioare de mortalitate, după cum au observat cercetătorii în acest studiu", scrie el.
În plus, cercetătorul mai consemnează faptul că o etiologie bazată pe stresul oxidativ ar putea explica, de asemenea, relaţiile observate între complicaţiile sarcinii (preeclampsia, hipertensiunea gestaţională şi diabetul gestaţional) şi mortalitatea femeilor mai târziu în viaţă.
O ipoteză globală a stresului oxidativ se potriveşte, de asemenea, cu observaţia conform căreia nivelurile de antioxidanţi circulanţi sunt, în general, mai ridicate la femei decât la bărbaţi, la fel cum telomerii acestora sunt, de obicei, mai lungi, scrie prof. Aitken.
„Aşadar, poate că, pentru ambele sexe, secretul pentru a obţine atât o fecunditate ridicată, cât şi o îmbătrânire sănătoasă este monitorizarea stresului oxidativ şi adoptarea de măsuri pentru menţinerea unei stări redox echilibrate. Ar putea fi atât de simplu? În mod clar, există multe motive de reflecţie”, concluzionează cercetătorul..
Referinţe:
-
„Calitatea materialului seminal şi durata de viaţă: un studiu efectuat pe 78.284 de bărbaţi urmăriţi timp de 50 de ani/
Semen quality and lifespan: a study of 78.284 men followed for up to 50 years” de L. Priskorn şi colab., 5 martie 2025, Human Reproduction. -
„Spermatozoizii ca vestitori ai mortalităţii: legătura curioasă dintre calitatea materialului seminal şi speranţa de viaţă/
Spermatozoa as harbingers of mortality: the curious link between semen quality and life expectancy” de Robert John Aitken, 5 martie 2025, Human Reproduction.
